close

Tradiții

Tradiții

Șnițelul

Breitenlesau_Krug_Bräu_Schnitzel

Șnitelul pare sa aiba originea in nordul Italiei, la Milano, unde a aparut sub denumirea de Cotoletta alla Milanese, iar in Viena ar fi aparut abia in secolul al 15-lea sau al 16-lea.

Termenul de snitel vienez, Wiener Schnitzel, este protejat prin lege si dateaza din 1862. Caracteristica principala a snitelului vienez este ca el se face doar din carne de vitel. Prin urmare, orice snitel ce poarta aceasta denumire trebuie sa fie facut din carne de vitel. In Austria snitelul se serveste cu o felie de lamaie si salata de cartofi cu marar si unt.

In Germania, snitelul se face in mod obisnuit din carne de porc, dar si din carne de curcan sau manzat si este de obicei servit cu cartofi prajiti, fierti sau piure de cartofi.

In tarile vorbitoare de limba germana, termenul de snitel inseamna chiftele, pane sau prajite. Iata cateva variatiuni ale acestui preparat:

Jägerschnitzel (snitel vanatoresc) este un snitel servit cu sos de ciuperci.
Münchner Schnitzel (snitel Munchen) este o variatie a snitelului, carnea fiind acoperita cu hrean si/sau mustar inainte de a fi data prin faina, ou si pesmet.
Naturschnitzel (snitel natural) este un snitel piperat si sarat, care poate fi servit fara sos sau cu un sos simplu.
Rahmschnitzel (snitel cu sos crema) este un snitel insotit de un sos crema, care contine de cele mai multe ori ciuperci.
Vegetarisches Schnitzel (snitel vegetarian) – carnea este inlocuita cu soia, tofu sau seitan.
Zigeunerschnitzel (snitel tiganesc) este un snitel insotit de un sos facut din rosii, ardei gras si felii de ceapa. Acest snitel mai este cunoscut si sub denumirea de Paprikaschnitzel (snitel cu sos de ardei iute si rosii).

Snitelul este un fel de mancare foarte cunoscut si apreciat in intreaga lume. Fiecare tara are specificul sau, propriile retete de snitele, dar toate au la baza acelasi mod de pregatire, adica o felie de carne, trecuta prin faina, ou, pesmet si prajita. Difera doar denumirea si garniturile servite alaturi de snitel.

In Argentina snitelul poarta numele de Milanesa si este facut din carne de vaca dar si de pui. Se serveste cu garnitura de cartofi prajiti sau salata, dar si cu branza, sunca, rosii si diverse sosuri.

In Australia snitelul se serveste insotit de cartofi prajiti sau fierti, uneori sub forma de piure. Se poate servi alaturi de branza, sunca sau sos de tomate italienesc.

In Brazilia snitelul apare cu denumirea de File a Milanesa si este servit cu orez alb, fasole, cartofi prajiti sau piure.

In Portugalia snitelul are numele Bife Panado sau Panado si se face din carne de pui, curcan, porc sau vitel. Carnea este asezonata cu piper negru, usturoi si suc de lamaie. Poate fi servit impreuna cu cartofi prajiti, spaghetti, orez.

In Columbia snitelul se gaseste sub numele de Milanesa sau Chuleta Valluna si este gatit din carne de porc taiata in felii subtiri.

(Alexandru Petrescu)

mai mult
PromovateTradiții

Catalin Tzetze Radulescu – Call from tulnic

Tulnic

 

I do not know when, in antiquity, the last resounding call from this magical place was last heard. I don’t even know what the instruments of those times looked like. I only confess the emotion felt near the slabs of the Dacian fortress „Piatra Rosie”, in the summer of 2018. Maybe this „silence” lasted a few centuries, or maybe two millennia … And maybe from somewhere, from above, the souls of the ancestors smiled bitter sweet. Thanks to all those who (knowingly or accidentally) showed me the way to my modest understanding and learning!

(Monica Vlad – dorftv.at)

mai mult
PromovateTradiții

Mămăliga

mamaliga

MĂMĂLIGA ne este rudă multora, deci este o rudă comună care nu ne face de rușine dacă o recunoaștem.

Nu merită uitată, mai ales de cei pe care ne-a crescut. Până să apară cultura de porumb, la noi, se făcea mămăligă din mei, dar era prea dulce. Până să apară cartoful străbunii foloseau în bucătărie napul, era prea dulce. Aveau părinții într-un colț de grădină câteva cuiburi.

Napul a intrat într-o proproziție de dicție, o știu de-acăsă: „NAPI ÎȚI DAU PRIN GARD.”…ne încercau cei mari, era un deliciu să te încurci, repetând repede…Mămăliga și cartoful nu pot fi abandonate din bucătăria românească. Ajunși la oraș tot mai căutăm o „mămăliguță” la tocăniță, la o sărmăluță în foaie de varză etc. Am oreșenit mâncărurile țărănești care ne-au crescut.
Cumva de rușine.

Fotografie din cronologia dlui Constantin Mosor.

(Dan Drăguș)

mai mult
PromovateTradiții

Imagini fabuloase din Romania bunicilor nostri. Cum arata tara noastra in 1931

Mogosoia1

In 1933, aparea la Leipzig, sub semnatura fotografului Kurt Hielscher, albumul fotografic Romania, un album fascinant care avea sa surprinda atmosfera anilor interbelici asa cum putine albume asemanatoare au facut-o.

Hielscher spunea ca in anul 1931 a fost invitat de catre Guvernul roman sa calatoreasca in Romania si sa realizeze un album fotografic, asa cum facuse pentru Germania, Spania, Italia si Tarile Nordice. Elementul surprinzator a fost cand un scriitor cunoscut l-a intrebat de ce isi pierde timpul cu o astfel de lucrare si, mai ales, ce o sa gaseasca deosebit in Romania.

Probabil acelasi lucru si-l spun multi care nu cunosc aceasta tara nici in prezent, iar asta scoate in evidenta faptul ca despre minunatiile din Romania se stie prea putine. Pe langa toate partile negative de aici, intalnesti oameni cu un suflet mare, locuri care sunt invaluite in povesti, traditii si obiceiuri nemaiintalnite in alte parti.

Vezi galeria

(9am.ro)

mai mult
Tradiții

Fără mese întinse și rochii de gală: Cum arăta Paştele Blajinilor în 1941

paste-istorie

Fără veselă dată de pomană, morminte îngrădite şi rochii de gală – aşa arăta Paştele Blajinilor în 1941. Oamenii aduceau la cimitir doar cozonaci, ouă roșii și lumânări.

Administratorii paginii Casa Mare au publicat o imagine care a fost făcută cu mai mult de 70 de ani în urmă. Potrivit acestora, pe locul de odihnă veșnică a celor decedați erau așezate 24 de pomene, transmite Știri.md cu referire la zugo.md.

”Oul roşu pus pe mormânt simbolizează Paştele, iar cozonacul trupul lui Iisus Hristos. Asupra cozonacului punem o lumânare din ceară, nicidecum din altă materie, pentru că ceara este adunată de cea mai curată ființă de pe pământ – albina, din mireasma florilor, cea plăcută lui Dumnezeu, precum şi mirul cel mirositor adus de femeile mironosițe”, scriu autorii postării.

Potrivit administratorilor paginii, fotografiia a fostă făcută într-un cimitir dintr-un sat bucovinian.

(zugo.md)
mai mult
Tradiții

Sushi

sushi

Sushi este un preparat compus dintr-un orez usor dulce, lipicios, realizat dintr-o combinatie de otet si orez dulce (racit la temperatura camerei inainte de a fi folosit), infasurat cu alge marine, denumite nori, sau ingredientele pot fi plasate in centrul orezului care este infasurat apoi in alge marine sub forma unui rulou. Dupa ce sushi este rulat, acesta poate fi taiat in forme cilindrice.

Cele mai des folosite soiuri de pesti sunt tonul, macroul, somonul si tiparul de mare. Icrele de peste sunt si ele folosite la prepararea sushi-ului. Unele ingrediente posibile pentru un sushi includ pe langa peste si fructe de mare, legume crude sau fierte. Ridichea japoneza murata, avocado, castravete, sparanghel, si alte legume specific japoneze pot fi folosite ca si ingrediente la prepararea sushi-ului.

Condimentele cu care se serveste sushi sunt: sosul de soia (Shōyu) si Wasabi (hrean japonez). De asemenea, ghimbirul murat numit Gari este de obicei servit cu sushi. Bucatile de sushi se inmoaie in sosul de soia si se servesc cu wasabi si ghimbir murat.

Bautura alaturi de care se consuma sushi este un ceai verde (cunoscut ca Agari in restaurantele cu specific).

Tipuri de sushi:
Nigiri: Bile mici de orez mici, acoperite in partea de sus cu peste, crustacee.
Gunkan: Cupe mici din orez sushi si alge marine uscate, umplute cu fructe de mare, sau tipuri de icre.
Norimaki: Orez sushi si fructe de mare, infasurate in foi de alge marine uscate. Exista nenumarate tipuri de rulouri de grosimi diferite si cu ingrediente variate.
Temaki: sunt conuri din alge nori umplute cu orez sushi, fructe de mare si legume.
Oshizushi: este un tip de sushi care se face prin apasarea blocurilor de orez intr-o matrita speciala (o cutie traditionala din lemn numita „Oshibako”) pentru a crea dreptunghiuri perfecte, cu un topping in functie de preferintele dvs.
Inari: Inarizushi este un tip simplu si ieftin de sushi, in care orezul este introdus intr-un saculet Aburaage (tofu prajit).
Chirashi: este un fel de mancare in care fructe de mare, ciuperci si legume sunt raspandite peste orez sushi.

(Alexandru Petrescu)

mai mult
Tradiții

Mucenicii sau Măcinicii

mucenici2

In credinţa populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor mosilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

In ziua de 9 martie, în toate comunităţile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curăţat si purificat. Intre plugari se încheiau înţelegeri pentru întovarășire la arat, iar în dimineaţa acestei zile plugul era scos în faţa casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primavară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Patruzeci sau patruzeci si patru de mucenici ?

Dupa tradiţia cea geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie si 23 Aprilie. In unele zone, exista până astăzi credinţa, că acești sfinţi au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Frătăuţul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinţi. Insă, tradiţia crestină afirmă că au fost 40 de mucenici.

In Bucuresti, părticele din moastele Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se afla la Mânăstirea Antim, la Schitul Dârvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Serban Vodă.

Testamentul Sfinţilor 40 de Mucenici
Testamentul Sfinţilor 40 de Mucenici a fost dictat de acestia atunci când erau in lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.

„Asadar, să vă depărtaţi de orice poftă si rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înselătoare și neputincioasă, înfloreste pentru puţin și îndată se vestejeste ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede ca începutul. Mergeţi mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogaţie neîmpuţinată celor ce aleargă la El și dă ca rasplată viata veșnică celor ce cred in El. Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăinţă, pentru practicarea adevăratei vieţuiri celor ce nu amâna nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieţii este neprevăzută. Si chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăţia credinţei, pentru că prin aceasta să ștergi urma păcatelor făptuite mai înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judeca. Sârguiţi-vă, deci, să fiţi fără greșeală în poruncile lui Hristos, ca să scăpaţi de focul cel nestins si vesnic. Căci glasul cel dumnezeiesc striga: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiţi iubirea, căci numai ea singura respectă datoria iubirii frăţesti și se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”

(Alexandru Petrescu)

mai mult
Tradiții

Babele (folclor)

babele

Babele sunt personaje din folclorul popular românesc.

Babele erau considerate femei știutoare, inițiate, specialiste în domeniul practicilor divinatorii. Exista și o toponimie a Babelor, a strămoașelor și moașelor mitice, considerate un fel de divinități meteorologice, active la începutul primăverii.

În Dicționarul de simboluri și arhetipuri culturale, Ivan Evseev arată că „în mitologia calendaristică sunt prezente în forma Zilelor Babelor (1-9/12 martie), marcând timpul schimbător și capricios de primavară (…) ascendența principiului feminin în viața naturii, societății și psihologiei individuale”.

De legenda Babei Dochia sunt legate numele culmii Babele din masivul Bucegi și ale primelor nouă zile ale lunii martie.

Baba Cloanța, Baba Hârca, Baba-Mija sunt personaje din basmele și legendele populare, având înfățișarea unor femei bătrâne și fiind considerate ființe cu puteri supranaturale.

Tradiții

Potrivit tradiției, primele nouă zile ale lunii martie sunt considerate babe. Este vremea în care fiecare femeie iși alege o babă pentru a afla cum îi va fi sufletul și norocul pâna la sosirea babelor din anul următor. Astfel, zilele luminoase, însorite sunt aducătoare de fericire, noroc și belsug, în timp ce vremea rece, cu ploi și ninsori înseamna lacrimi, necazuri, sărăcie, neîmpliniri.

Legenda Babelor

Mitul babelor  este asociat în cultura populară cu Baba Dochia. Legenda spune că Baba Dochia avea un fiu, Dragobete, care i-a dus acasă noră împotriva voinței ei. Pentru a-și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă. Auzind povestea fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace (unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să își scoată rând pe rând, cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.

(Wikipedia)

mai mult
PromovateTradiții

SPAȚIUL MĂRȚIȘORULUI

spatiul-martisorului

SPAȚIUL MĂRȚIȘORULUI, un alt nume pentru spațiul carpato-balcanic, leagănul nostru etnogenetic.

Obiceiul arhaic românesc al mărțișorului există la toți dacoromânii, meglenoromânii și aromânii, fiind transmis și populației bulgarofone din Peninsula balcanică. L-au împrumutat și alții, dar nimeni nu l-a generalizat ca noi.

Dacă există un Imperiu al Crizantemei, iată că vedem aici imaginea unei posibile Împărății a Mărțișorului….

***

Un proiect de lege privind instituirea Zilei Mărțișorului, elaborat de subsemnatul și asumat de mai mulți deputați din diverse grupuri parlamentare, a fost depus în anul 2019 în Parlamentul României. Prezint în continuare Expunerea de motive care însoțește acest proiect legislativ.

***

Proiectul de lege are drept scop instituirea Zilei Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională, pentru oficializarea, punerea în valoare și promovarea unei sărbători populare românești ancestrale incluse în patrimoniul universal.

La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Jeju (Republica Coreea), a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” coordonat de către România și elaborat în comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedonia. Comitetul Interguvernamental UNESCO a apreciat valoarea universală a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie” și a rolului de necontestat pe care acestea îl au în îmbogățirea patrimoniului cultural universal, a diversității și creativității culturale și promovarea comunităților locale.

Mărțișorul reprezintă o marcă distinctivă și un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale românești. El constituie unul din cele 7 elemente românești incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de: ”Doina”, ”Ritualul Călușului”, „Tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei‟ (împărțit cu Republica Moldova), ”Colindatul de ceată bărbătească“ (împărțit cu Republica Moldova), ”Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu” și „Jocul fecioresc de Ticuș”.

Sărbătoarea populară a Mărțișorului marchează începutul anului agricol, odată cu sosirea primăverii, și este asociată unor obiceiuri străvechi din aria carpato-balcanică întâlnite la români (atât dacoromâni, cât și aromâni sau meglenoromâni) și la unele popoare din această arie geografică.

Ziua națională a Mărțișorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii şi revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani sau din diaspora emergentă și factor de coeziune cultural-identitară.

***

 ROMÂNIA

CAMERA DEPUTAŢILOR                                                                              SENAT

proiect

LEGE
pentru instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articolul 1. Se instituie ziua de 1 martie – Ziua Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională.

Articolul 2. Ziua Mărțișorului poate fi marcată de către autoritățile publice centrale și locale și de celelalte instituții ale statului, de către societatea civilă și persoane fizice și juridice de drept public ori privat, prin organizarea și/sau participarea, în țară și peste hotare, la programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau științific, dedicate acestei sărbători naționale, luând în considerare combinația culorilor albă și roșie drept culori specifice ale zilei.

Articolul 3. Autoritățile administrației centrale și locale pot acorda sprijin logistic și pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor prevăzute la art. 2, în limita alocațiilor bugetare aprobate.

Articolul 4. Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în țară sau peste hotare.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din ….. …………………………. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76. alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Camerei Deputaților

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din ….. …………………………. cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76. alin. (2) din Constituția României, republicată.

Președintele Senatului

(Vlad Cubreacov – cubreacovblog.wordpress.com)

mai mult
Tradiții

MOTIVELE ROMÂNEȘTI ȘI SEMNIFICAȚIA LOR

MotiveRO

Am primit multe intrebări de la clientele All Boutique privind semnificația motivelor tradiționale românești din colecția noastră așa că ne-am gândit să împărtășim cu voi o parte din simbolurile ancestrale ale românilor.

Pe timpul când internetul nu era în plan, mancarea raw vegana avea o altă formă iar comunitățile  rurale își dădeau întâlnire la șezătoare, costumul popular era principala formă de manifestare și  validare culturală.

Simbolurile precum rombul, coloana, soarele, arcada, bradul, crucea, coltii lupului, clepsidra, transformă o simplă pânză intr-un veșmânt plin de semnificație și istorie.

Rombul  recunoscut foarte bine în arta lui Brancuși și mai ales coloana Infinitului reprezentând uniunea dintre cer și pâmânt, el găsindu-se cu precădere atât în portul tradițional cât și în sclupturi, vase, picturi bicericești.

Soarele simbolizează căldură și viață, început și sfârșit și unul dintre simbolurile arhetipale care se răgăsește în toate culturile lumii.  Soarele dă viața și o ia, întreține viața și o distruge.Tot din el izvorăște semnificația horei românești, ea însemnand bucurie, entuziasm caldură și viață.

Unghiul este folosit ca simbol pentru zeitati, si are rolul de a da sensul, și rolul semnului vietii indestulate, sensul de spre mai bine, sensul vietii.
Segmentele ca liniile pe un raboj, simbolizeaza multimea, numarul astfel cele doua linii gemene simbolizeaza puterea perechii, 3 linii paralele amintesc de cele 3 etape ale vieții: nașterea, cunoașterea de sine, moartea. Patru linii paralele poartă simbolul abundenței și un semn al Zeiței Fertilității și a Pământului. Folosite alternate linii mari si mici, s-au folosit pentru a vorbi despre vechi si nou, despre mama si fiica.

Spirala înseamnă energie, mișcare universal care se regăsește și în om. Una dintre culturile în care s-a regăsit acesta este Cucuteni Spirala plana, cu volute multiple, imperecheate si imbratisate in lant, a fost adaptata de femeile din cultura Vadastra pentru a putea fi cusuta pe reteaua firelor si fibrelor textile. Astfel liniile curbe s-au transformat catre spirale unghiulare. Zeita Pasare era si ea impodobita cu aceste spirale unghiulare.
Mai apoi, din spirale, au derivat si alte semne mistice vitale: „S”-urile, compuse din 2 volute opuse si „coarnele berbecului, compuse din 2 volute in oglinda.
Hașurile sunt un simbol pentru  apa, abundenta, spor. Asezarile de pe malul lacurilor sau ale apelor linistite au avut liniile lor, paralele, drepte.Asezarilor de langa rauri involburate le corespund liniile ondulate, chiar agitate.
Atunci cand alternau situatiile, alternau si liniile: drepte si ondulate.Prezenta liniilor aminteste ca viata nu era posibila decat in prezenta apei. Pentru primii agricultori, liniile orizontale au fost intersectate cu linii oblice, pentru a desena o plasa, pentru a exprima un mediu foarte fertil; abundenta.

Cercul  este simbolul regenerarii, al miscarii fara de inceput si sfarsit. In special in cultura PreCucuteni, s-au folosit multe cercuri, cercuri concentrice, ca semn al regenerarii, asociat imaginii solare. S-a descoperit faptul ca oamenii culturii Cucuteni isi abandonau asezarile, ardeau tot in urma lor si isi reconstruiau o noua asezare, de la zero. Acest ritual il repetau la cca 100 de ani. Daca vedem 2 cercuri concentrice cu hasura intre ele, acest concept aminteste ca regenerarea este posibila doar in prezenta apei. Cercul, impreuna cu spirala, voluta si alte linii curbe, au fost considerate semne Ceresti, reprezentand puterea Cerului asupra vietii.

O parte din simbolurile menționate se regăsesc și in produsele All Boutique și pot fi găsite pe  allboutique.ro

Sursa  de informare:  Traditionalromanesc.ro, Sfatulbatranilor.ro, Semne-cusute.blogspot.ro, Blog.artizanescu.ro.

(blog.allboutique.ro)

mai mult
Tradiții

Antropologie culinară

soup21

ANTROPOLOGIE

Ei bine da!… Supa sau ciorba pot deveni subiecte de clasificare antropologică!… Parafrazându-l pe Konrad Lorenz (sunt obsedat, vor spune unii!… 🙂 ), iată că putem spune: CE PUTEM ÎNVĂŢA DESPRE EUROPA DE LA CIORBĂ / SUPĂ!… 🙂 Cred că regretatul Radu Anton Roman ar fi înţeles perfect la ce mă refer eu aici, acum!… Dar poate că şi Mircea Dinescu ar înţelege!… Daţi click pe site-ul recomandat şi vedeţi câte un fel de ciorbă care constituie câte o emblemă gastronomică naţională: asta este un mod de a face ANTROPOLOGIE CULTURALĂ!… Cred că voi călători prin Europa ca să mă conving că aceste embleme gastronomice nu sunt umflate cu… pompă!… 🙂 Poftă bună şi, mai ales,… ANTROPOLOGIE CULINARĂ!…

https://www.tasteatlas.com/europe/soups?fbclid=IwAR3aBJQcLgyDbwCu8UK5ByTG0v6zFk5PcgrKEtIlvyzl_oJzH-hD11GfCT8

(Costin Bogdan Georgescu)

mai mult
Tradiții

Ziua Cetății dacice Piatra Roșie 2019

Tzetze

Nu știu când, în vechime, s-a auzit pentru ultima dată chemare îndelung-răsunătoare din acest loc magic. Nu stiu nici cum arătau instrumentele acelor vremuri. Marturisesc doar emoția simțită lângă lespezile cetătii dacice „Piatra Rosie”, în vara anului 2018. Poate că „tăcerea” asta a durat câteva secole, ori poate două milenii…Și poate că de undeva, de sus, sufletele strămoșilor au zâmbit dulce-amar. Mulțumesc tuturor celor care (cu bună știință sau întâmplător) mi-au arătat calea către modesta mea înțelegere și învățare!

Fundația Dacica vă așteaptă cu drag la Ziua Cetății dacice Piatra Roșie-2019 https://www.facebook.com/events/356872368427644/

Apoi, de vreți de deslușiți taina sunatului din tulnic și să o duceti mai departe către urmași, vă așteptăm la Școala de vară de Tulnice https://www.facebook.com/events/448962342615520/ si la experimentele JzSpot

Mulțumesc prietenului Mihai Melinescu pentru temerara filmare! Sub pintenul de piatră pe care eram, se cască o prăpastie de câteva sute de metri.

Nu știu când, în vechime, s-a auzit pentru ultima dată chemare îndelung-răsunătoare din acest loc magic. Nu stiu nici cum arătau instrumentele acelor vremuri. Marturisesc doar emoția simțită lângă lespezile cetătii dacice "Piatra Rosie", în vara anului 2018. Poate că "tăcerea" asta a durat câteva secole, ori poate două milenii…Și poate că de undeva, de sus, sufletele strămoșilor au zâmbit dulce-amar. Mulțumesc tuturor celor care (cu bună știință sau întâmplător) mi-au arătat calea către modesta mea înțelegere și învățare!Fundația Dacica vă așteaptă cu drag la Ziua Cetății dacice Piatra Roșie-2019 https://www.facebook.com/events/356872368427644/Apoi, de vreți de deslușiți taina sunatului din tulnic și să o duceti mai departe către urmași, vă așteptăm la Școala de vară de Tulnice https://www.facebook.com/events/448962342615520/ si la experimentele JzSpotMulțumesc prietenului Mihai Melinescu pentru temerara filmare! Sub pintenul de piatră pe care eram, se cască o prăpastie de câteva sute de metri.

Publicată de Catalin Tzetze Radulescu pe Joi, 15 august 2019

(CentrudePresa)

mai mult
Tradiții

Ziua de 8 Septembrie 1935

sept

Tg Jiu, 8 Septembrie 1935.

Președinta Ligii Femeilor Gorjene, Arethia Tătărescu, alături de Elena Toderoiu, mama naturală a Ecaterinei Teodoroiu, cu ocazia dezvelirii monumentului din Piața Primăriei Tg Jiu, monument funerar închinat celei mai importante eroine martir din intreaga istorie a românilor.

La 8 Septembrie 1935, o zi de mare sărbătoare creștină, Sânta Mărie Mică, o veți vedea pe Arethia Tătărescu îmbrăcată în port popular orășenesc, in toată demnitatea unei soții de prim ministru. Cum era firesc, prima doamnă a Gorjului, protectoare și tandră, a fost mereu prezentă în actualitatea Elenei Toderoiu, în acea zi memorabilă pentru istoria Gorjului, pregătind-o sufletește pentru întălnirea emotionantă cu regele Carol al II -lea. De la inhumarea rămăsițelor Cătălinii in pământul Gorjului din anul 1921, trecuseră peste chipul Elenei Toderoiu, 14 ani.

Îmbrăcată in port popular țărănesc, specific femeilor bătrâne din satului Vădeni, cu vestă de vară si cătrințe țesute la războiul de casă, Elena Toderoiu a purtat pe cap in acea zi, tulpanul de bumbac țesut în două ițe fără ornament, imbrobodit pe sub barbă, aidoma ctitorilor moșneni pictați în vechile biserici de lemn ale Gorjului.

Dacă cineva a lipsit de la această mare sărbătoare, la care s-a adunat cea mai mare suflare de oameni văzută până atunci in Piața Primăriei Tg Jiu, a fost Regina Maria, ctitorul României Mari, omul cu meritele cele mai mari din viața și după moartea eroinei de la Jii. Aflată într-un debut de boală, exilată de fiul său Carol al II lea, la Bran și Balcic, regina Maria nu a participat la această mare sărbătoare, având meritul de a se ocupa si implica în ridicarea monumentelor de for public din toate orasele țării, locuri ce aveau semnificații istorice în viața de război a Cătălinii.

Ziua de 8 Septembrie 1935, ar fi fost si ziua ei de nume. Maria.

(Jean Cernitoiu)

mai mult
PromovateTradiții

CUM SE MUREA MAI DEMULT

oi

Bunicul meu, ajuns la bătrâneţe, se afla cu o nepoţică a lui, o verişoară a mea deci, singuri, la un fânaţ al lor, foarte departe de casă.

Într-o seară el i-a spus fetiţei:
Ionuţă, eu în noaptea asta am să mor. Tu să dormi liniştită că n-o să se întâmple nimic. Mâine dimineaţă, cum te scoli, guşti ceva ce găseşti pe acolo, apoi te duci la vaci şi le dai drumul din ţarc să iasă la păscut. Oile nu le deschizi, le laşi închise în staul, să nu dea un lup peste ele. Atunci tu te duci, treci părăul, acolo este o pădure mare, te tot duci pe cărare până dai de o poiană. De pe muchea aceia de deal vezi Răchitova. O iei în jos şi te duci până ajungi în sat. Te duci acasă şi le spui că eu am murit, să vină după mine.

Şi totul s-a desfăşurat după tipic.

(Cătălin Daniel Manole)

mai mult
Tradiții

Sfinţii Ilie, Ilie Pălie şi Foca ocupă un loc special în folclorul românesc

Traditii-si-obiceiuri-de-Sfantul-Ilie

În tradiţia populară, în fiecare an, la mijlocul lui iulie, în zilele de 20-23, se sărbătoreşte, pe rând, Sfântul Ilie, Ilie Pălie şi Foca, despre care se spune că aduc foc, arşită şi incendii. Şi dacă Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul apare în calendarul ortodox, despre Ilie Pălie şi Foca, în calendarul ortodox nu se scrie, dar oamenii îi amintesc şi îi sărbătoresc.

Despre Sfântul Ilie: Cristian Bădiliţă, cel care traduce Noul Testament pentru creştinii români de toate confesiunile şi care a ajuns, în urmă cu doi ani, şi în faţa sălăjenilor, spune următoarele: „Folclorul românesc îi consacră un loc special. Virtuţile sale de taumaturg, puterea de-a lega şi dezlega ploile, relaţia cu „focul din cer”, funcţia de martor şi moartea de martir în timpul domniei Anticristului conturează un personaj cu totul ieşit din comun. Sărbătoarea lui are loc pe 20 iulie, poporul atribuindu-i şi supranumele „Pălie”, un derivat al verbului „a păli”, cu sensul „a pârjoli”, „a ofili”. Sfântul Ilie este stăpânul tunetelor şi al fulgerelor, cu alte cuvinte, al focului ceresc. Poporul şi-l imaginează plimbându-se deasupra norilor în carul său de foc, cu care a fost ridicat la sfârşitul vieţii pământeşti. O serie de legende şi povestiri, culese şi publicate de Elena Niculiţă-Voronca, ni-l înfăţişează pe Sfântul Ilie în ipostaze şi mai neaşteptate. Sfântul a rămas şchiop, fiindcă avea prea multă putere. Ca să nu devină primejdios pentru ceilalţi, îngerul Domnului i-a sfărâmat un picior. Tocmai pentru că e şchiop umblă numai în car prin cer. După altă versiune, i s-a rupt un braţ.“-Din Teme personaje, sarbatori crestine si traditionale românesti;

Din punct de vedere bisericesc, „Sfântul Ilie”, popular şi Sântilie e o sărbătoare mare, iar dacă cineva o încalcă, prin muncă, se zice că este pedepsit. În credinţa populară, despre Sfântul Ilie se spune că a fost un om de treabă, dar tare iute la mânie. Diavolul a profitat de această meteahnă a sa şi l-a făcut să-si omoare părinţii. Atunci, Sfântul Ilie i-a cerut lui Dumnezeu să-i dăruiască putere să lupte împotriva demonilor. Dumnezeu l-a iertat şi l-a trecut în rândul sfinţilor. În acest fel, Sfântul Ilie primeşte de la Dumnezeu un car de foc cu care să umble prin cer şi un bici de foc cu care fulgera ca să-i omoare pe diavoli. De asta, atunci când fulgeră şi tună, oamenii cred că Sfântul Ilie a mai omorât un diavol, tunetul fiind zgomotul pe care îl face carul sfântului, când merge prin cer. Roţile carului au zimţi și, mergând, sparg cerul şi aduc ploaia. Uneori, se crede că Sfântul îi însărcinează pe slujbaşii săi, Ilie Pălie şi Foca, să îi mâne carul.

Ilie Pălie – vizitiul lui Sântilie şi Foca

Despre Ilie Pălie, sărbătorit în 21 iulie,  se spune că ar fi fost vizitiul lui Sântilie. În popor circulă superstiţia că oamenii care lucrează de Sf. Ilie sunt „păliţi”, chiar a doua zi, de unde şi vine numele de Ilie Pălie pentru ziua de 21 iulie. S-ar mai zice că Pălie naşte focul, iar Foca, ce cade următoarea zi, ar sufla în  acel foc şi l-ar face mai mare.

În general, lumea aminteşte de Foca pe 22 iulie, dar în calendarul bisericesc apare abia pe 23 iulie. Lumea ţine această sarbatoare pentru a se apăra de foc.

În realitate, Sfântul Mucenic Foca a fost episcop de Sinope, iar moaştele lui au fost aduse la Constantinopol în ziua de 23 iulie, anul 403. „Pe Foca îl sărbătoresc cu deosebire muierile. Nicidecum nu-i iertat a face pâine în cuptor, căci sau arde casa, sau curge sânge din pâine.” (I. Pop-Reteganul) „Mai înainte, Foca era un sfânt creştinesc, dar de când la ziua lui au ars şapte sate, îl ţin şi păgânii.” (T. Pamfile).

În aceste zile, oamenii cu frică de Dumnezeu, nu folosesc cuptorul, nu lucrează pământul, nu merg la fân. În schimb, au obiceiul să dăruiască apă, faguri de miere şi fructe călătorilor.

S.P.S

mai mult
Tradiții

TUTUROR CE CAD PE SPATE CAND VAD AFISE CU LORD OF DANCE.

Dansuri

Dragii mei,

De obicei nu postez asemenea lucruri, dar m-au impresionat profund cei din imagini.

Cred cu tarie ca mai au sanse de mantuire pentru ca sunt puternic ancorati in traditii.

Iata un exemplu ca traditia noastra este cel putin la fel de spectaculoasa ca si spectacolele LORD OF DANCE.

Si inca ceva – petru toti cei care n-au inca 30 ani. Lord of dance au valorificat tocmai TRADITIA lor cand s-au dus in toata lumea cu spectacolele alea.

Dupa cum vedeti NU SUNTEM CU NIMIC INFERIORI in traditii folclorice. Nu va mai grabiti sa credeti ca a fi LGBT e ceva cool. Prostii sunt la fel oriunde. Originali – CULMEA – sunt cei ce actualizeaza traditia fara sa o schimbe.
Marturisesc ca am fost si eu odata la o nunta in Bucovina si am ramas afis.

Trecand la nivel duhovincesc, nu mai cadeti pe spate la toate misticile orientale modificate de occidentali ca sa dea mai bine.

ISIHASMUL ORTODOX e mult superior pentreu ca invoca pe ADEVARATUL DUMNEZEU si aveti si de la cine sa-l invatati pentru ca a fost mai bine pastrat decat misticile orientale in manastirile din Asia.

Doamne ajuta ca mai exista si din categoria asta!

Nuntă moldovenească 🤗

Publicată de Liuba Roshka pe Joi, 23 mai 2019

(Cătălin Rusu)

mai mult
1 2 3 7
Page 1 of 7