close

Magna Europa

Magna Europa

Reuniunea extraordinară a Consiliului European, 30/06/2019-02/07/2019

CE

Principalele rezultate

Selecție video de la reuniunea extraordinară a Consiliului European

Liderii au discutat propunerile pentru ocuparea celor mai înalte funcții de conducere de la nivelul UE și au ajuns la un acord în acest sens în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European desfășurate la Bruxelles la 30 iunie, 1 și 2 iulie 2019.

Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de nou președinte al Consiliului European și a propus-o pe Ursula von der Leyen în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Totodată, Josep Borell Fontelles a fost desemnat drept candidat la funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și Christine Lagarde drept candidat la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene.

Președintele Consiliului European este ales pentru perioada 1 decembrie 2019-31 mai 2022. Mandatul de doi ani și jumătate al președintelui Consiliului European poate fi reînnoit o singură dată. Consiliul European a salutat, de asemenea, decizia șefilor de stat și de guvern ai statelor membre a căror monedă este euro de a-l numi pe Charles Michel în calitatea de președinte al Summitului Euro, cu același mandat.

Candidatul propus pentru funcția de președinte al Comisiei Europene va trebui să fie ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun.

Numirea formală a Înaltului Reprezentant de către Consiliul European necesită acordul președintelui ales al Comisiei.

Președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant și ceilalți membri ai Comisiei vor fi supuși, în calitatea de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului European, înainte de numirea lor formală de către Consiliul European. Mandatul acestora va dura 5 ani de la încheierea mandatului actualei Comisii, și anume până la 31 octombrie 2024.

În ceea ce privește candidatul la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, Consiliul European va lua o decizie formală cu privire la această numire, pe baza unei recomandări a Consiliului, după consultarea Parlamentului European și a Consiliului guvernatorilor BCE.

Context

Reuniunea a avut loc după consultări intense între președintele Consiliului European, Donald Tusk, și șefii de stat sau de guvern și Parlamentul European.

Liderii din UE au discutat despre posibilele candidaturi pentru cele mai înalte funcții de conducere de la nivelul UE cu ocazia Consiliului European din iunie, dar nu au ajuns la nicio concluzie, întrucât nu a existat majoritate pentru niciun candidat.

Reuniunea din iunie a avut loc după dineul informal din 28 mai 2019, în cadrul căruia liderii au analizat rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și i-au încredințat președintelui Tusk mandatul de a desfășura consultări cu Parlamentul European și cu șefii de stat sau de guvern.

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Deputații l-au ales pe David Sassoli președinte al Parlamentului

EP-090232E_Plenary_3

Deputatul italian David Sassoli (S&D) a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European la 3 iulie, după două runde de vot.

David Sassoli, în vârstă de 63 de ani, a primit 345 voturi din cele 667 exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Domnul Sassoli este un fost jurnalist TV și este membru al Parlamentului European din 2009.

În declarația sa înainte de începerea alegerilor, domnul David Sassoli a subliniat că mulți alegători noi s-au deplasat la urne la alegerile din 23-26 mai și a vorbit despre responsabilitatea Parlamentului față de europeni. „Ei [alegătorii] ne-au oferit un mandat, pentru că ei cred în instituția noastră, ei cred în democrație și în alegeri libere. Nu trebuie să-i dezamăgim”.

„Pe parcursul acestei legislaturi, trebuie să urmăm inițiativa Vanguard, trebuie să facem schimbările necesare și într-adevăr vitale pentru a face Europa mai puternică și pentru a o moderniza”, a adăugat dumnealui.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Săptămâna la Parlament: începe noua legislatură

EP

În prima perioadă de sesiune a noii legislaturi, deputații europeni își aleg președintele și vicepreședinții și hotărăsc care va fi componența comisiilor.

Alegerea președintelui Parlamentului

Sesiunea se redeschide în cursul dimineții de marți. Miercuri, 3 iulie, deputații își vor alege președintele pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Alegerile se desfășoară prin vot secret și pot avea loc până la patru runde de vot. Un grup politic sau un grup de cel puțin 38 de deputați europeni (1/20 dintre membri) pot propune candidați la președinție.

 

Alegerea vicepreședinților și chestorilor

Odată ce noul președinte ales va prelua mandatul, deputații europeni vor alege 14 vicepreședinți, care vor asista președintele în conducerea ședințelor. Cinci deputați vor fi aleși chestori și se vor ocupa cu chestiuni administrative.

 

Comisiile parlamentare

Miercuri, Parlamentul va vota cu privire la componența comisiilor și subcomisiilor permanente. După aceea, grupurile politice vor decide care deputați vor face parte din comisii. Rezultatele vor fi anunțate în plen în cursul aceleiași zile.

 

Consiliile Europene

Joi dimineața, deputații europeni vor discuta rezultatele summit-urilor din iunie ale șefilor de state și de guverne cu președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, și cu președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker.

Tema principală a reuniunilor liderilor UE din 20-21 iunie și 30 iunie este numirea noilor șefi ai instituțiilor UE. La summit-ul din 20-21 iunie au mai fost și discuții despre bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027 și schimbările climatice.

(europarl.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Reuniunea extraordinară a Consiliului European, 30/06/2019

CE

Puncte importante de pe ordinea de zi

Propunerile pentru ocuparea celor mai înalte funcții ale UE vor continua să fie discutate de lideri în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului European din 30 iunie 2019.

Liderii din UE au discutat despre posibilele candidaturi pentru cele mai înalte funcții ale UE cu ocazia Consiliului European din iunie, dar nu au ajuns la nicio concluzie.

„Nu a existat majoritate pentru niciun candidat. Consiliul European a convenit că este nevoie de un pachet de desemnări care să reflecte diversitatea UE. Ne vom reuni din nou la 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv cu Parlamentul European.”

Cuvintele președintelui Donald Tusk după reuniunea Consiliului European din 20 iunie 2019

 

Reuniunea din iunie a avut loc după dineul informal din 28 mai 2019, imediat după alegerile UE și în urma consultărilor ulterioare dintre președintele Tusk și șefii de stat sau de guvern și reprezentanții Parlamentului European.

 

Consiliul European joacă un rol major în procedurile de numire în posturi de vârf la nivelul UE. În 2019, acesta va alege președintele Consiliului European, va desemna un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și va decide cu privire la funcția de președinte al Băncii Centrale Europene. Toate persoanele care vor ocupa aceste funcții își vor începe mandatele înainte de sfârșitul anului.

 

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Summitul G20 de la Osaka, Japonia, 28-29/06/2019

tusk-japan

Puncte importante de pe ordinea de zi

Liderii G20 se vor reuni la Osaka în perioada 28-29 iunie, având în vedere că Japonia deține președinția G20 pentru prima dată.

Președintele Donald Tusk va reprezenta UE în cadrul summitului împreună cu președintele Comisiei Europene. Prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, va găzdui summitul.

La briefingul de presă dinaintea summitului, președintele Tusk a pledat pentru apărarea multilateralismului și a democrației liberale:

„Cine susține că democrația liberală este învechită susține, de asemenea, că libertățile sunt învechite, că statul de drept este învechit și că drepturile omului sunt învechite. Pentru noi, în Europa, acestea sunt și vor rămâne valori esențiale și solide. Ceea ce mi se pare cu adevărat învechit sunt autoritarismul, cultul personalității și legile făcute de oligarhi. Chiar dacă, uneori, acestea pot părea eficiente.”

Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20

Președinții Tusk și Juncker au publicat o scrisoare comună în care evidențiază obiectivele UE pentru summit:

„UE și Japonia au același obiectiv: apărarea ordinii internaționale bazate pe norme și a instituțiilor multilaterale pe care se întemeiază aceasta. Sprijinind președinția japoneză, vom aborda provocările majore ale vremurilor actuale. Vom adresa liderilor G20 apelul să își intensifice acțiunile în scopul evitării amenințării existențiale pe care o constituie schimbările climatice, să se angajeze să asigure un comerț global liber și echitabil, să reducă inegalitățile, să fructifice efectele digitalizării și să promoveze o dezvoltare durabilă.”

Scrisoare comună a președinților Donald Tusk și Jean-Claude Juncker cu privire la summitul G20

Modernizarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) va figura pe ordinea de zi a summitului G20

Cu ocazia summitului, UE va solicita apărarea multilateralismului și a comerțului bazat pe norme. Acesta va reprezenta o ocazie de a dezamorsa tensiunile comerciale și de a discuta despre reforma Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

De asemenea, UE va încerca să își reafirme angajamentul de a conduce lupta împotriva schimbărilor climatice și de a pune în aplicare Acordul de la Paris înainte de reuniunea COP25 din decembrie.

În plus, liderii vor discuta despre chestiuni legate de:

  • inegalități și societățile în curs de îmbătrânire
  • capacitarea femeilor
  • inovarea și economia digitală

Aceștia vor discuta, de asemenea, despre dezvoltarea durabilă, inclusiv despre Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă.

Donald Tusk în Japonia

Pe 26 iunie, Donald Tusk a fost la Nagasaki înaintea summitului, unde a vizitat Muzeul bombei atomice și Centrul memorial național. El a îndemnat participanții la G20 să se „trezească înainte să fie prea târziu”:

„Scena mondială nu poate să devină o arenă în care cei mai puternici să le dicteze fără ezitare celor mai slabi condițiile lor, în care egoismul să predomine în detrimentul solidarității, iar sentimentele naționaliste să prevaleze asupra bunului simț. Trebuie să înțelegeți: responsabilitatea trebuie asumată nu numai pentru propriile interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.”

El a vizitat, de asemenea, Muzeul memorial al păcii din Hiroshima. Hiroshima este o proiecție a sfârșitului lumii, care – dacă dăm uitării această tragedie – se poate întâmpla oricând.

Pe 27 iunie, Donald Tusk s-a întâlnit cu Shinzō Abe, prim-ministrul Japoniei. În cuvântul său de deschidere, Donald Tusk a avertizat că „va fi un G20 dificil”:

„Trebuie găsite răspunsuri la provocări globale: necesitatea de a intensifica acțiunea în scopul evitării amenințării pe care o constituie schimbările climatice, al evitării războaielor comerciale, al reformării sistemului comercial internațional, precum și de a se pregăti pentru revoluția digitală. În același timp, cresc tensiunile internaționale, pentru a da doar exemplul Iranului sau al situației dintre SUA și China.”

Cuvântul de deschidere al președintelui Donald Tusk la întâlnirea cu Shinzō Abe

Informații despre președinția japoneză a G20

În cursul președinției G20, Japonia se va axa pe o serie de priorități, printre care se numără:

  • creșterea economică și reducerea inegalităților
  • infrastructuri de calitate și sănătatea
  • chestiuni globale, precum schimbările climatice și deșeurile de plastic din oceane
  • economia digitală
  • provocările reprezentate de societățile în curs de îmbătrânire

(consilium.europa.eu)

mai mult
Magna Europa

Azilul și migrația în UE: cifre și date

Europa

Fluxurile migratoare înregistrate în UE în 2015 și 2016 s-au redus. Descoperiți ultimele cifre referitoare la migrație și azil cu infograficul nostru.

Sosirea a peste un milion de solicitanți de azil și migranți în Europa în 2015 a scos la iveală erori serioase în sistemul de azil al UE. Ca reacție la criza imigrației, Parlamentul a lucrat la propuneri de creare a unei politici europene mai echitabile și mai eficiente în materie de azil.

Mai jos veți găsi toate datele relevante cu privire la criza migrației din Europa, cine sunt imigranții, ce face UE pentru a gestiona situația și care sunt implicațiile financiare.

Definiții: Ce este un refugiat? Ce este un solicitant de azil?

Solicitanții de azil sunt oameni care fac o cerere oficială de azil într-o altă țară pentru că se tem că viața lor este în pericol în țara de origine.

Refugiații sunt oameni cu o temere bine întemeiată de persecuție pe motive de rasă, religie, naționalitate, politică sau apartenență la un anumit grup social, care au fost acceptați și recunoscuți ca atare în țara lor gazdă. În UE, directiva privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională stabilește liniile directoare pentru acceptarea cererilor.

În momentul de față, resortisanții țărilor terțe trebuie să aplice pentru protecție în prima țară din UE în care intră. Depunând o cerere, aceștia devin solicitanți de azil. Ei primesc statutul de refugiat sau o altă formă de protecție internațională doar odată ce autoritățile naționale au luat o decizie pozitivă în acest sens.

Deciziile privind azilul în UE

În 2018, în UE, Elveția și Norvegia au fost depuse 634.700 de cereri de protecție internațională. În 2017, numărul a fost de 728.470, iar în 2016 1,3 milioane.

În 2018, țările UE au acordat protecție unui număr de aproximativ 333.400 de solicitanți de azil, în scădere cu 40% față de 2017. Aproape una din trei dintre aceste persoane provenea din Siria (29%), pe locurile doi și trei situându-se Afganistanul (16%) și Irakul (7%). Dintre cei 96.100 de cetățeni sirieni cărora li s-a acordat protecție internațională în UE, aproape 70% au primit-o în Germania.

Situația din Mediterana

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă colectează datele privitoare la trecerile ilegale ale frontierelor externe ale UE înregistrate de autoritățile naționale. În 2015 și 2016 au fost detectate peste 2,3 milioane de treceri ilegale.

În 2018, numărul total de treceri ilegale ale frontierei către UE a scăzut la 150.114, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani și cu 92% mai puțin decât în 2015 (anul în care s-au înregistrat cele mai multe treceri ilegale).

O persoană poate trece o frontieră mai mult decât o dată, astfel încât numărul de persoane care vin în Europa este mai mic. Cu toate acestea, statele membre fac față unei presiuni migratorii semnificative.

În 2018, 471.155 persoane au fost întoarse de la frontierele externe ale UE.

Până la 18 iunie, peste 24.000 de oameni și-au riscat viața pentru a ajunge în Europa numai în 2019; în același timp se estimează că 550 de oameni s-au înecat.

În 2018, 116,647 de persoane au ajuns în Europa pe cale maritimă, prin cmparație cu peste un milion în 2015. Traversarea Mării Mediterane a rămas totuși un risc, cu 2.277 de morți sau dispăruți în 2018, prin comparație cu 3.139 cu un an înainte.

Imigranți aflați ilegal în UE

În 2015, 2,2 milioane de persoane se aflau în UE ilegal. Până în 2018, numărul a scăzut la puțin peste 600.000. „Ilegală“ poate fi o persoană care nu a reușit să se înregistreze în mod corespunzător sau care a părăsit statul membru UE responsabil cu prelucrarea cererii de azil. Aceste elemente nu constituie în sine motive suficiente pentru  a returna o persoană în țara sa de origine.

Ce cred europenii

Migrația a reprezentat o prioritate a UE de ani de zile. Au fost luate mai multe măsuri pentru a gestiona criza, precum și pentru a îmbunătăți sistemul de azil. Conform sondajului Eurobarometru din mai 2018, 72% dintre europeni doresc ca UE să facă mai mult pentru a gestiona situația.

Uniunea Europeană și-a majorat în mod semnificativ finanțarea pentru politicile privind migrația, azilul și integrarea în urma creșterii fluxului de solicitanți de azil în 2015. În viitoarele negocieri privind bugetul UE pentru perioada  de după 2020, Parlamentul va solicita o finanțare suplimentară pentru migrație.

Potrivit Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați, în medie, 37.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească locuințele în fiecare zi în 2018. Țările care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați sunt Turcia, Pakistan, Uganda, Sudan și Germania. Numai 16% dintre refugiații mondiali sunt găzduiți de țările dezvoltate.

Consultați infograficul cu cele mai recente cifre Eurostat privind solicitările de azil în UE și cifre de la UNHCR privind numărul de refugiați din țările UE.

(europarl.europa.eu)

 

mai mult
Magna Europa

Magna Europa est patria nostra

civil

Declarația Înaltului Reprezentant în numele UE, cu ocazia Zilei Internaționale a Sprijinirii Victimelor Torturii, 26 iunie 2019

Cu ocazia Zilei Internaționale a Sprijinirii Victimelor Torturii, Uniunea Europeană își reiterează opoziția fermă față de orice formă de tortură comisă oriunde în lume. Tortura este o crimă care poate viza pe oricine, în forme și contexte diferite; toate victimele torturii, inclusiv cele nerecunoscute, neglijate sau trecute cu vederea, constituie o preocupare centrală a politicii noastre.

Tortura și alte tratamente crude, inumane sau degradante fac obiectul unei interdicții absolute în dreptul internațional. Într-o perioadă în care această interdicție continuă să nu fie respectată peste tot în lume, Uniunea Europeană își reiterează apelul ca toate statele să ratifice și să pună efectiv în aplicare Convenția ONU împotriva torturii și protocolul opțional la aceasta (OPCAT). Faptul că Bahamas a ratificat recent convenția și că Africa de Sud urmează să ratifice foarte curând OPCAT constituie exemple pozitive.

Pentru a-și intensifica eforturile depuse în direcția unei lumi fără tortură, UE recurge la toate instrumentele politice și financiare de care dispune: de la protecția victimelor, inclusiv a celor mai vulnerabile, la acțiuni de sensibilizare și de denunțare a abuzurilor, la îndemnarea statelor să își respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional și la investigarea acuzațiilor de tortură și aducerea făptașilor în fața justiției. Asigurarea faptului că victimele pot recurge la măsuri de reparare este, de asemenea, esențială.

Prin acțiunea sa externă, UE și statele sale membre colaborează, de asemenea, cu țări terțe în cadrul unor dialoguri periodice politice și privind drepturile omului și sprijină financiar organizațiile societății civile în combaterea torturii. În ultimii patru ani, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului a susținut proiecte de combatere a torturii la nivel mondial în valoare de 23 de milioane EUR, iar pentru 2019 este prevăzută o sumă suplimentară de 8 milioane EUR.

Pe fundalul actualelor provocări și regrese, s-au înregistrat totuși progrese în ceea ce privește eradicarea torturii. Se poate face mai mult dacă lucrăm împreună la nivel internațional, național și regional, în strânsă colaborare cu societatea civilă și, în special, cu apărătorii drepturilor omului, care își fac auzită în mod curajos vocea împotriva torturii în întreaga lume.

Alianța mondială pentru un comerț fără tortură, promovată de UE, Argentina, Mongolia și Capul Verde, reprezintă un efort transregional ce reunește peste 60 de țări care s-au angajat să pună capăt comerțului cu bunuri utilizate pentru tortură și pentru aplicarea pedepsei capitale la nivel mondial. UE invită statele să sprijine lucrările în curs la nivelul ONU ce vizează stabilirea de standarde internaționale comune în acest domeniu.

Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, Curtea Penală Internațională și alte organisme, cum ar fi mecanismele naționale de prevenire și organizațiile societății civile, desfășoară o activitate vitală pentru eradicarea torturii sub toate formele sale. UE și statele sale membre vor continua să coopereze îndeaproape cu toți partenerii lor pentru a construi o lume fără tortură pentru toți.

(consilium.europa.eu)

mai mult
1 2
Page 2 of 2