close

Promovate

ActualitatePromovate

În direct, starețul Mănăstirii Vatopedu, Muntele Athos

parinte44

IN ACEASTA SEARA LA 19.40. DE URMARIT!!!

https://www.youtube.com/watch…

Părintele Efrem Vatopedinul – Creștinul în vremurile de astăzi – întâlnire online

Părintele Efrem Vatopedinul – Creștinul în vremurile de astăzi – întâlnire online

Publicată de Doxologia pe Joi, 2 iulie 2020

FB live: https://www.facebook.com/doxologia.ro/videos/588467488756265/

Sinaxa IN DIRECT a staretului Manastirii Vatopedu din Muntele Athos in duplex cu ASCOR Iasi.

(Cătălin Rusu)

mai mult
CronicăPromovate

IA, DOAMNE, JUCĂRIILE ÎNAPOI !

batrani

„Un bătrân și o bătrână

Două jucării stricate

Merg ținându-se de mână…”

Adună toți bătrâni în grija Ta, mileniul trei nu îi mai vor, un virus este în vigoare la scară planetară și câte unul doar omoară… Se-mpiedică junii de juni: banii nu ajung, plajele înguste, păcănele și festivale nu mai sunt…

Redefinește, Doamne, pământul pe pământ,.bătrânii iau mâncarea tinerilor de la gură… cândva bătrânii le-ndurară tot.

Adună, Doamne, azi,întreaga lume cu al doilea potop !

De virus se moare prea încet și prea puțin, bătrânii prea miros a viață și numai pot să facă pași degeaba pe pământ…

Ia, Doamne jucăriile înapoi, să scape tinerii de noi, pe pământ numai este lumea nouă, chiar dacă plouă, plouă.

(28 iunie 2020, Dan Drăguș)

mai mult
CreștinătatePromovate

Icoana Maicii Domnului „Vlahernskaya” – 2 IULIE

CRic53253

Icoana Maicii Domnului Vlahernskaya este prăznuită pe 2 iulie (Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne), pe 7 iulie și în sâmbăta a cincea din Postul Mare (Sâmbăta Imnului Acatist).

Această icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a fost descoperită la Ierusalim de împărăteasa Evdochia, în timpul vieții Sfântului Eftimie cel Mare (prăznuit pe 20 ianuarie), în vreme ce Sfântul Iuvenalie (prăznuit pe 2 iulie) era Patriarh al Ierusalimului. Sfânta icoană a fost adusă la Constantinopol, unde Sfânta Împărăteasă Pulheria a așezat-o în Biserica din Vlaherne, acolo unde era păstrat și Veșmântul Născătoarei de Dumnezeu (prăznuit pe 2 iulie).

Această sfântă icoană este de tip Hodighitria (Îndrumătoarea). De aceea, icoana mai este numită și icoana Maicii Domnului Hodighitria din Vlaherne sau icoana Maicii Domnului „Cea care arată calea” din Vlaherne.
În anul 626, Patriarhul Serghie al Constantinopolului (610-631) a purtat icoana Domnului Vlahernskaya în procesiune pe zidurile Constantinopolului, atunci când orașul a fost asediat de avari.

În amintirea acestei izbânde și a altora care au fost câștigate prin mijlocirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a fost stabilită o sărbătoare anuală în sâmbăta a cincea a Postului Mare (Sâmbăta Imnului Acatist al Maicii Domnului). Prima prăznuire a avut loc în Biserica din Vlaherne, Constantinopol. În secolul al IX-lea, sărbătoarea a fost inclusă în Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfințit de la Mănăstirea Studion. Mai târziu, această sărbătoare a fost introdusă și în Triod, și a devenit universală pentru Biserica Ortodoxă.

După căderea Constantinopolului în anul 1453, icoana Maicii Domnului din Vlaherne a fost mutată în Sfântul Munte Athos. Icoana a stat în Athos până în anul 1654, când a fost trimisă de călugării din Sfântul Munte la Moscova, în semn de mulțumire pentru Țarul Alexei Mihailovici.

(Cătălin Rusu)

mai mult
ParteneriatePromovate

Greatest Love Songs, recital în aer liber la Filarmonica ploieșteană

recital_3 iulie 2020

Cele mai frumoase cântece de dragoste sunt reunite de Ioana Maria Lupașcu (pian) și Violeta Barac Visarion (voce) într-un recital excepțional: Greatest Love Songs.

Evenimentul se va desfășura vineri, 03.07.2020 de la ora 20.00 în curtea Filarmonicii ploieștene (str. Anton Pann nr. 5). Veți putea asculta piese ca Love Me Tender, Somewhere Over The Rainbow, Crazy, În amurg, Inima-i un telefon, precum și Hora Taccato, El día que me quieras sau So This Is Love (The Cinderella Waltz).

Biletele, în valoare de 15 lei (acces general), se găsesc la Casa de bilete a Filarmonicii sau pot fi achiziționate de la intrare, în seara evenimentului.

Pentru relații suplimentare și rezervări puteți suna la 0734 335 067.

(CentrudePresa)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Bugetul pe termen lung al UE explicat

ParlEu223

Cum este finanțată UE și pentru ce se utilizează fondurile? Aici puteți afla ce este bugetul UE pe termen lung și cum este stabilit.

Bugetul pe termen lung al UE ajută milioane de studenți, mii de cercetători, orașe, întreprinderi, regiuni și ONG-uri. Acesta ne ajută, de asemenea, să avem alimente mai sănătoase și mai sigure, drumuri, căi ferate și aeroporturi noi și mai bune, un mediu înconjurător mai curat și o mai bună securitate la frontierele externe ale UE.

Ideea de bază este că punerea în comun a resurselor face Europa mai puternică, fiind esențială pentru creșterea prosperității. Sunt finanțate astfel proiecte care îmbunătățesc traiul a milioane de europeni. Având în vedere că pandemia de coronavirus a avut un impact social și economic devastator asupra Europei, este mai important decât oricând să dispună de un buget ambițios, care să răspundă așteptărilor europenilor.

Ce este bugetul UE pe termen lung?

Bugetul pe termen lung al UE este denumit uneori și cadrul financiar multianual (CFM). Acesta stabilește plafonul pentru fondurile pe care UE le poate cheltui într-o perioadă de cel puțin cinci ani în diferite domenii de politică. Bugetele pe termen lung recente au fost stabilite pentru o perioadă de șapte ani.

Unul dintre motivele pentru care UE dispune de un buget pe termen lung, precum și de bugete anuale este de a facilita planificarea programelor pe care UE dorește să le finanțeze și de a le spori eficiența. Această previzibilitate este necesară, de exemplu pentru cercetătorii care lucrează la proiecte științifice cu o durată de mai mulți ani.

De asemenea, bugetul pe termen lung trebuie să fie suficient de flexibil pentru a face față crizelor și situațiilor de urgență neprevăzute, precum epidemia de Covid-19. Prin urmare, acesta include o serie de instrumente pentru a asigura folosirea fondurilor acolo unde este cel mai necesar în circumstanțe neprevăzute.

De exemplu, Fondul de solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistență financiară în cazul unei catastrofe majore într-un stat membru. De asemenea, există un fond de ajustare la globalizare care îi ajută pe lucrători să-și găsească noi locuri de muncă dacă au fost concediați ca urmare a schimbărilor structurale intervenite în practicile comerciale mondiale sau ca urmare a unei crize economice. De la începutul crizei coronavirusului, s-au pus la dispoziție fonduri UE pentru a contracara impactul socioeconomic al pandemiei și pentru a sprijini sistemele de sănătate din țările UE. Aflați mai multe în calendarul măsurilor UE de combatere a Covid-19.

Spre deosebire de bugetele naționale, bugetul UE este mai degrabă un buget de investiții, de exemplu nu finanțează educația primară sau apărarea națională. În schimb, se pune accentul în principal pe domeniile în care UE poate aduce o valoare adăugată, stimulând creșterea economică și competitivitatea sau dând dovadă de solidaritate prin sprijinirea persoanelor celor mai afectate de criza Covid-19.

Cum se cheltuie bugetul UE?

Bugetul susține cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele transeuropene și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), care vizează stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă în UE.

Politica agricolă comună (PAC) a UE, împreună cu politica comună în domeniul pescuitului și cu mediul, primește cele mai multe fonduri în cadrul actualului buget pe termen lung. Aceasta este urmată de programele de „coeziune”, care vizează sprijinirea regiunilor mai sărace. Bugetul pe termen lung finanțează, de asemenea, ajutorul umanitar internațional și proiectele de dezvoltare.

Cum este finanțat bugetul UE pe termen lung?

Finanțarea bugetului pe termen lung al UE este complexă, deoarece există mai multe surse de venituri. Printre acestea se numără:

  • contribuțiile din partea țărilor UE
  • taxele la import pentru produsele din afara UE
  • amenzile impuse întreprinderilor care încalcă normele UE în materie de concurență.

Pentru a ajuta țările UE să economisească bani, în special având în vedere impactul epidemiei de coronavirus, Parlamentul dorește să reformeze modul de finanțare a bugetului UE. Acesta solicită noi surse de venituri, deputații sugerând că fondurile ar putea proveni din noile impozite pe profit (inclusiv impozitarea marilor întreprinderi din sectorul digital), din schema de comercializare a certificatelor de emisii și din taxa pe materialele plastice.

Din cauza scăderii anticipate a venitului național brut al țărilor UE în contextul pandemiei și pentru finanțarea redresării, Parlamentul solicită, de asemenea, o creștere a așa-numitului „plafon al resurselor proprii” – adică suma maximă pe care UE o poate cere țărilor membre pentru a finanța bugetul.

Parlamentul a indicat că nu va aproba un nou buget pe termen lung al UE fără o reformă a surselor de venituri ale UE.

Cum se stabilește bugetul pe termen lung al UE?

Înainte de expirarea bugetului pe termen lung în curs, Comisia Europeană prezintă o propunere pentru următorul buget pe termen lung. Propunerea stă la baza negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu, care reunește miniștri din toate țările UE.

Pentru următorul buget pe termen lung pentru perioada 2021-2027, Comisia și-a publicat propunerea în mai 2018. Parlamentul și-a adoptat poziția în noiembrie 2018 și a reconfirmat-o în octombrie 2019. Consiliul nu și-a precizat poziția de negociere înainte de izbucnirea pandemiei de coronavirus.

Pentru a combate epidemia și consecințele acesteia, Parlamentul a solicitat la 17 aprilie și la 15 mai 2020 un pachet de redresare și reconstrucție la scară largă pentru a relansa economia Europei și a oferi sprijin persoanelor celor mai afectate de criză. Ca răspuns la solicitările Parlamentului, Comisia Europeană a propus un plan de stimulare a economiei în valoare de 750 de miliarde EUR, precum și un buget al UE de 1 100 miliarde EUR pentru perioada 2021-2027.

Care este etapa următoare?

După ce Consiliul va adopta o poziție comună, Parlamentul și guvernele UE vor discuta propunerile Comisiei și vor decide asupra formei finale a acestora în cadrul negocierilor viitoare.

Este necesară unanimitatea în rândul statelor membre pentru a se ajunge la un acord cu privire la următorul buget pe termen lung. Orice acord necesită aprobarea Parlamentului.

(europarl.europa.eu)

mai mult
ActualitatePromovate

Vă invităm în marea familie a Masterclass-ului de Cânt Bizantin de la Iași! (Ediția a XIII-a online, 13-17 iulie 2020)

afis-masterclass

„Muzica psaltică nu este, într-adevăr,
doar rugăciune, ci și artă,
dar ca să înțelegi în duhul cuvenit arta,
trebuie să cauți mai întâi rugăciunea.”
(Panagiotis Neochotiris)

Cel mai mare eveniment din România dedicat exclusiv interpretării și studierii Artei Psaltice își deschide larg porțile! Organizatorii v-au pregătit un maraton de cinci zile de cursuri intensive, prezentări, conferințe, dezbateri alături de cele mai sonore nume ale acestei lumi fascinante și, pe lângă toate acestea, un cadru prietenos, pentru a ne cunoaște mai bine.

Anul acesta vor fi abordate și studiate cântările melismatice. Totodată, se cuvenea să dedicăm aceste zile ale evenimentului și celor 200 de ani de la prima tipăritură psaltică (Petru Peloponisie, Anastasimatar și Doxastar, Petru Efesiu ed., 1820, București).

Organizarea online a ediției de anul acesta (conform reglementărilor impuse de situația actuală) va face din întâlnirea noastră mult așteptată una cu adevărat specială, nu din cauza restricțiilor, ci pentru că vom acorda mai mult spațiu cursurilor intensive de interpretare!

Cursuri și conferințe

În intenția de a ne bucura și anul acesta de o personalitate marcantă dar și de a repeta o experiență cu adevărat revelatoare, l-am invitat, pentru a șasea oară, pe domnia sa, Panagiotis Neochoritis, Arhonte Protopsalt al Patriarhiei de Constantinopol, care propune cursanților o fascinantă călătorie în lumea ethosurilor glasurilor, prin prisma cântărilor melismatice. Metoda inedită de lucru, tactul pedagogic inconfundabil, conotațiile duhovnicești imprimate actului interpretativ, exigența și dragostea cu care domnia sa se implică în aceste întâlniri, toate imprimă evenimentului un nivel de înaltă ținută.

Pe de altă parte, cursul de muzică răsăriteană cultă instrumentală reprezintă invitația doamnei conf. univ. dr. Maria Alexandru pentru a cunoaște o altă ipostază a muzicii bizantine pasionaților de instrumente muzicale orientale. Tot domnia sa ne va purta în timp în lumea calofoniei și a marilor maistori bizantini, prin prezentarea despre compozițiile Sf. Ioan Cucuzel.

Prof. dr. Georgios Konstantinou marchează, prin conferința domniei sale, cei 200 de ani ce s-au împlinit de la prima tipăritură psaltică, vorbind despre Anastasimatarul lui Petru Peloponisie, de la manuscris la tipăritură.

Diac. conf. univ. dr. Sorin Mihalache va realiza o amplă incursiune în fascinanta lume a neuroștiințelor la granița cu Sfinții Părinți filocalici, vorbind despre atenție și rugăciune în cântare.

Un nou invitat al evenimentului, binecunoscutul liturgist, ierom. Petru Pruteanu vă propune dezbaterea a două subiecte deosebit de atractive și necesare: Istoria și tipicul Canonului și Metamorfoze și practici liturgice ieșite din uz.

Cercetătorul Diac. Cornel Constantin Coman ne va introduce în lumea captivantă a cântării în care cetele omenești sunt chemate să cânte alături de cele îngerești, în timp ce cercetătorul m. Filotheu Bălan (de la mănăstirea Petru Vodă, România) ne va prezenta rezultatele amplelor sale studii cu privire la etapele trecerii de la notația veche la noua metodă.

Despre cântările melismatice din manuscrisele Bibliotecii „Dumitru Stăniloae” din Iași ne va vorbi conf. univ. dr. Irina Zamfira Dănilă, prezentând exemplificări realizate de grupul de studenți Floralia al Secției de Muzică Religioasă din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

În finalul evenimentului, Corul Academic Byzantion va susține un moment artistic (transmis online) dedicat Slujbei Imnului Acatist.

Sfinții imnografi să ne poarte în rugăciunile lor pentru a ne folosi cât mai mult de aceste întâlniri și experiențe!

Adrian Sîrbu,
Director Artistic al
Masterclass-ului de Cânt Bizantin
de la Iași

(byzantion.ro)

mai mult
ActualitatePromovate

MANAGEMENTUL „REŢELELOR” DE SOCIALIZARE

data80

Inspirat de o constatare a semioticianului Umberto Eco, şi după lectura unor replici ca de cutremur, astăzi am blocat 34 de noi cereri de „prietenie” şi 23 de comentatori matinali şi nocturni…

În special pe cei fără chip, dar şi / sau cu chip alterat!…

Am făcut-o cu o viteză şi o acribie care m-au uimit până şi pe mine!… Atitudinea unora de a intra pe pagina ta fără niciun salut, fără nicio modalitate politicoasă şi a-şi exprima anti-filosofiile personale originate în sughiţuri de origine necunoscută, mă determină să fac asta…

Când persoane fără chip vor să intre în vorbă înseamnă că au prea mult timp…

Un management corect al relaţiilor „sociale” pe Facebook trebuie să ne facă să înţelegem că Facebook este o simplă maşină de comunicare, atât, doar atât, NUMAAAAIIIII atât!…

Sic transit gloria… media!…

(Bogdan Costin Georgescu)

mai mult
PromovateRepere

Spuneti rugăciunea lui Iisus neîncetat, și de îndată veți afla ușurare.

preot3242

…”SPUNEȚI RUGĂCIUNEA LUI IISUS NEÎNCETAT ȘI DE ÎNDATĂ VEȚI AFLA UȘURARE…(Părintele Efrem Filotheitul)…Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-mă…”

…”Copiii mei, vă rog, pentru dragostea lui Dumnezeu, nu încetați a spune rugăciunea Hristosului nostru, nici măcar pentru un moment.
Buzele voastre trebuie să murmure încontinuu numele Iisus care-l distruge pe diavol și toate comploturile lui.

Strigați neîncetat la Hristosul nostru și de îndată El se va grăbi din toată inima să ne ajute. Așa precum fierul nu poate fi apucat și nici măcar nu te poți apropia de el atunci când este înroșit, același lucru se întâmplă cu sufletul celui care se roagă lui Hristos

Spuneti rugăciunea lui Iisus neîncetat, și de îndată veți afla ușurare.

(Avva Efrem Filotheitul – Comori Duhovnicești)

mai mult
CronicăPromovate

Un document florentin

lett

Un document florentin (un raport diplomatic scris de Sebastiano Baduario) din 1475-1476, reproducând ordinea de bătaie a armatelor care ar fi putut fi puse sub comanda regelui Ungariei, Matia Corvin, contra otomanilor, arată dimensiunea oștirii și proveniența oștenilor:

14 .000 de oameni din Regatul Ungariei,
28 000 de luptători din Transilvania,
32.000 de oșteni din Moldova și
38.000 pedestrași și călăreți din Țara Românească.

Rezultă – cu toată precauția legată de exactitatea acestor numere – că cele trei voievodate suportau 87,5% din efortul antiotoman, iar Ungaria propriu-zisă restul de 12,5%. Din rândul oștilor Transilvaniei, sunt individualizați românii (Valachi), mai exact nobilii români (în număr de 2.000), „care sunt lăudați mai presus de toți [pentru luptele] contra turcilor, [români] care sunt din neamul amintitului prealuminat rege [Matia Corvin] și care au luptat întotdeauna alături și de părintele său [Iancu de Hunedoara] și de maiestatea sa”.
sursa: gazetademaramures.ro

(Ioan Aurel Pop)

mai mult
CronicăPromovate

Thasos – o insulă românească în Grecia

gr2

M-am întors înThassos după cinci ani și după o pandemie care le-a cam dat viețile peste cap grecilor din insulă.

Într-un sfârșit de septembrie, când încheiasem o masă spectaculoasa la una dintre cele mai misto taverne și rămăsesem la povesti cu proprietarii – Archondissa e o mică afacere de familie, ca mai toate de pe aici- Anastasis a privit spre mare și o umbră de tristețe i-a umbrit ochii veseli.
“Voi plecați. Pleacă toată lumea. Rămânem singuri aici” s-a plâns și nu,
nu era vorba despre bani,
despre încasări, despre câte mese a avut ocupate in sezon.
Era despre companie. Despre comunicare, despre empatie, despre bucuria grecilor de a avea in jur oameni, de a lălăi cu ei un frappe, un mithos sau o poveste.
“Noi rămânem singuri aici…”

Anul asta, singuratatea li s-a prelungit mult după ce soarele lui aprilie a început să explodeze florile colorate și mugurii pinilor, căci, in mod normal, pe la mijlocul primăverii sosesc in Thassos primii turiști.
Abia la jumătatea lui iunie insula a început să respire din nou. Și, încet, încet, își recapătă răsuflarea.

Pe plaje, in taverne și in magazine se vorbește la greu românește. Pe faleza, esti salutat cu “buna seara”, pe drum și in parcări 7 din 10 mașini au numele de România. Mai sunt câțiva bulgari, câțiva sârbi, putini.
Recunosc, fac parte din categoria celor care nu se dau in vânt in a-și întâlni compatrioții in vacantele din străinătate, dar de data asta am fost încântată.
Uite, uite
Bucuresti, Ilfov, Brașov, Galați, Vâlcea, Neamț, Iași, Arad, iar Bucuresti, Bucuresti, altul de Iași, Prahova, Dolj.

După pandemie, românii țin Thassos în viață
și asta mi se pare foarte misto.
Efharisto, parakalo.

(Oana Costea)

mai mult
CreștinătatePromovate

Sfintii Apostoli Petru si Pavel

SfPetruPavel

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.

Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.

Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel

Cei ce sunteti intre apostoli mai intai pe scaun sezatori si lumii invatatori, Stapanului tuturor rugati-va, pace lumii sa daruiasca si sufletelor noastre mare mila.

Maine, serbam Soborul Sfintilor 12 Apostoli si facem pomenirea Sfantului Ierarh Ghelasie de la Ramet.

(crestinortodox.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Agenda săptămânală: 29 iunie – 05 iulie 2020

EU – europarl.europa.eu

 

Luni, 29 iunie 2020

13:45 – 15:45
LIBE Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Debate

Establishment of an EU Mechanism on Democracy, the Rule of Law and Fundamental Rights – presentations by the following:

  • Didier REYNDERS, Commissioner for Justice
  • Council Presidency (tbc)
  • Rik DAEMS, President of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE)
  • Filippo DONATI, President of the European Networks of Councils for the Judiciary (ENCJ)
  • Jonas GRIMHEDEN, Programme Manager for Supporting Human Rights Systems, EU Agency for Fundamental Rights (FRA)
  • EPRS presentation of the preliminary European Added Value Assessment on an EU mechanism on Democracy the Rule of Law and Fundamental Rights

 

Marți, 30 iunie 2020

AGENDA PREȘEDINTELUI
10:00 Meeting with the Multiannual Financial Framework – Own resources Contact Group
12:00 Videoconference with the German Minister of State for Europe at the Federal Foreign Office, Mr Michael Roth
15:30 Phone call with the Speaker of the Knesset, Mr Yariv Levin

CONFERINŢE DE PRESĂ
11:30 – 12:00
“Parliament’s work on the EU-long-term budget, Own Resources and the recovery package: Expectations from the German Council Presidency”
Brussels, Paul-Henri Spaak, 0A050
Johan VAN OVERTVELDT (ECR, BE), Chair of the Committee on Budgets

 

Miercuri, 1 iulie 2020
AGENDA PREȘEDINTELUI
10:30 Video meeting with the President of the European Trade Union Confederation, Mr Roberto Visentini

 

Joi, 2 iulie 2020
AGENDA PREȘEDINTELUI
10:00 Conference of Presidents

COMISII PARLAMENTARE
09:00 – 11:00
SEDE Subcommittee on Security and Defence
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q1
Debates

Exchange of views with Florence PARLY, Minister of the Armed Forces, France
Artificial intelligence: questions of interpretation and application of international law in so far as the EU is affected in the areas of civil and military uses and of state authority outside the scope of criminal justice – Consideration of amendments – Rapporteur for the opinion: Urmas PAET (Renew, ET)

09:00 – 11:00
LIBE Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Vote

Recommendation for a Council decision authorising the opening of negotiations for an agreement between the European Union and New Zealand on the exchange of personal data between the European Union Agency for Law Enforcement Cooperation (Europol) and the New Zealand authorities competent for fighting serious crime and terrorism (INI), adoption of draft report – rapporteur Annalisa TARDINO (ID, IT)

Debates

Artificial intelligence in criminal law and its use by the police and judicial authorities in criminal matters (INI), consideration of draft report – rapporteur Tudor CIUHODARU (S&D, RO) (9.00 – 9.30)
Implementation report on the Return Directive (INI), presentation of the EPRS Implementation Assessment by Dr Izabella MAJCHER and consideration of draft report – rapporteur Tineke STRIK (Greens/EFA, NL) (9.30 – 10.15)
LIBE Democracy, Rule of Law and Fundamental Rights Monitoring Group activities, reporting back to committee by Sophia iN ‘T VELD (Renew, NL) , DRFMG Chair and presentation of the draft working document on the impact of COVID_19 prepared by DRFMG (10.15 – 11.00)

13:45 – 15:45
AFCO Committee on Constitutional Affairs
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Vote

European citizens’ initiative: temporary measures concerning the time limits for the collection, verification and examination stages in view of the COVID-19 outbreak (COD), vote on the provisional agreement resulting from interinstitutional negotiations – rapporteur Loránt VINCZE (EPP, RO)

Debates

Recommendation to the Council and the Vice-President of the Commission / High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy concerning the Implementation and governance of Permanent Structured Cooperation (PESCO) (INI), consideration of draft opinion – rapporteur for the opinion:Esteban González PONS (EPP, ES)
General budget of the European Union for the financial year 2021 – all sections consideration of draft opinion and of budget amendments – rapporteur for the opinion: Antonio TAJANI (EPP, IT)
Stocktaking of European elections (INI), Consideration of draft report – rapporteur: Pascal DURAND (Renew, FR)

16:45 – 18:45
PETI Committee on Petitions
Brussels, Jòzsef Antall, 4Q2
Petitions for discussion – Covid-19

Petition 0546/2020 by Swedish citizen on tackling homelessness rates in the European Union
Petition 0315/2020 by Lithuanian citizen on the instalment of virus sterilizing devices in public transport and crowded places
Petition 0653/2020 by Belgian citizen on behalf of the Open Borders Europe association, bearing two signatures, on the Schengen system and measures taken during the COVID-19 crisis

 

Vineri, iulie 2020
COMISII PARLAMENTARE

09:00 – 15:45
FEMM Committee on Women’s Rights and Gender Equality

(europarl.europa.eu)

mai mult
CreștinătatePromovate

Predica la Duminica a treia dupa Rusalii – Despre grijile vietii

ic3236272

Predica la Duminica a treia dupa Rusalii – Despre grijile vietii

Evanghelia acestei duminici, una dintre cele mai frumoase si mai pline de substanta, face parte din Predica de pe munte a Mantuitorului. Atunci si-a prezentat programul de reforme doctrinare si de viata, si a delimitat invatatura si traditia Vechiului Testament, de invataturile noi, revelate de Dansul, in fata unei multimi uimite care se afla in continua „mirare”, „caci El ii invata ca unul ce avea putere, iar nu ca fariseii si carturarii”. E o Evanghelie-poem, opera a unui autor divin!

Dar textul destul de lung, si care ne-ar putea provoca la exegeze mai profunde, si din mai multe unghiuri de vedere, are, ca toate poemele, pasaje care pot usor da nastere la controverse, putand fi interpretate in diferite feluri. Asupra lor as vrea sa va spun caleva cuvinte, foarte pe scurt, incercand sa ne lamurim impreuna care si cum trebuie sa fie dreapta lor interpretare ortodoxa.

Textul intreg este acesta: „Luminatorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot trupul tau va fi luminat, iar de va fi ochiul tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci daca lumina care e in tine este intuneric, atunci cum e intunericul? Nimeni nu poate sa slujeasca la doi domni, caci sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretuit nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona. De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti inbraca; au nu este viata mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea? Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in jitnite si Tatal vostru Cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi mai presus decat ele? Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un cot? Iar de imbracaminte de ce va ingrijiti? Luati seama la crinii campului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Si va spun voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia. Iar daca iarba campului, care astazi este si maine se arunca in cuptor, Dumnezeu astfel o imbraca, oare nu cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor?

Deci, nu duceti grija, spunand: Ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca? Ca dupa toate acestea se straduiesc paganii; stie doar Tatal vostru Cel ceresc ca aveti nevoie de ele. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua” (Mi. 6, 22-33).

Asupra a trei versete din acest text as dori sa ne oprim cu privire la care sunt sigur ca v-ati pus si dv. intrebari, in timp ce le-ati ascultat. Nu sunt usoare nici la prima, nici la a doua vedere. Dovada ca e asa, e ca pe multi i-au facut sa le interpreteze gresit si sa scoata din ele ceea ce ele n-au intentionat sa spuna. Acesta este unul din marile pericole care ii pandesc pe cei care interpreteaza Scriptura dupa capul lor si o aplica la situatii care n-au fost avute in vedere cand au fost rostite sau scrise cuvintele ei.

Sa le luam pe rand.
Cel dintai text este desigur acesta: „Nimeni nu poate sluji la doi domni, caci sau pe unul va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va lipi si pe celalalt il va dispretui. Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona”.

Al doilea: „Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca. Oare nu este sufletul mai mult decat hrana si trupul decat imbracamintea?”

In sfarsit, si al treilea verset: „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate acestea (de mai sus) se vor adauga voua”.

Dupa cum stiti, in ultima vreme mai ales, s-a abatut un blestem si peste poporul nostru credincios. Acest blestem il constituie cei care vor sa ne schimbe credinta si ne fura credinciosii. Si e de mirare cum chiar aici, in aceasta Transilvanie a noastra, care si-a pastrat de-a lungul mileniilor unitatea de neam, prin limba si credinta, si asa a putut supravietui unor vremuri vitrege care au luat sfarsit abia in 1918, prin Unirea cu tara, e de mirare, zic, ca si aici incep sa prinda pe alocuri invataturi noi si gresite, care vor sa ne abata si de la adevarata invatatura, si de la unitatea noastra. Pentru ca ele, oricum, opereaza o ruptura intre sufletele noastre ale tuturor. Ne impart in grupuri, in „bisericute” care se rup de la Biserica cea una.

Se gasesc rataciti care cred ca abia ei, acum, dupa doua mii de ani, au descoperit cum trebuie interpretata Scriptura, ca si cum mosii si stramosii nostri, ca si cum Parintii Bisericii, ca si cum Biserica aceasta care dureaza de doua mii de ani a trait pana acum in greseala, si toti cei care au murit in credinta Bisericii si-au pierdut mantuirea. Si, de vreme ce si-au pierdut mantuirea, nu mai au nici o comuniune cu dansii, deci nici o legatura cu trecutul socotit ratacit. Cu prezentul Bisericii stramosesti, nici atata. Ei sunt cei despre care spune Sfantul Pavel: „De omul eretic, dupa o sfatuire sau doua, te fereste” (Tit 3, 10) sau: „Caci va fi o vreme cand oamenii nu vor primi invatatura cea sanatoasa, ci-si vor alege invatatori dupa poftele lor, ca sa le gadile auzul, si-si vor intoarce urechile de la adevar si se vor lua dupa basme” (Iisus Timotei 4, 3-4). Ei vin, bineinteles, in numele lui Hristos, dar „au smerenie prefacuta” (Coloseni 2, 18), „iubire de disputa si slava desarta” (Filipeni 2, 3), „si-l propovaduiesc pe Hristos din pizma (fata de adevaratii credinciosi ai Bisericii) si din iubire de disputa… si nu eu gand curat” (Filipeni 1, 15-16).

Sfantul Pavel ii numeste „frati mincinosi” (Iisus Cor. 11, 26), „avand numai chipul cucerniciei, iar puterea ei tagaduind-o”. Si indeamna iarasi: „De acestia sa te feresti” (Iisus Timotei 3, 5). Sunt intr-adevar cu Scriptura in mana, si asa ii insala pe cei simpli, care nu stiu ca si diavolii ca sa-i insele pe oameni vin tot cu Scriptura. Nu cu Scriptura au incercat sa-L ispiteasca pe Mantuitorul? Sf. Iacov spune limpede ca „si dracii cred si se cutremura” (Iacov 2, 19).

Sfanta Scriptura numai atunci are autoritate, cand e interpretata dupa credinta Bisericii. Cei care o interpreteaza dupa capul lor, si fara sa aiba pregatirea necesara, si fara sa se verifice prin Sfintii Parinti, prin Sinoadele ecumenice si prin intreaga Traditie a Bisericii, sunt dintre cei care „pururea invata si niciodata nu pot sa ajunga la cunostinta adevarului” (Iisus Timotei 3, 7), pentru ca invata de la cine nu trebuie, de la cei care nici ei nu stiu, de la cine stie ce exaltati, fie rataciti, fie vicleni.

Unii dintre cei inselati par ravnitori, fiind oameni de buna-credinta, dar sunt prinsi in mrejele amagirilor. Acestia „chiar de se lupta nu se incununeaza, pentru ca nu se lupta dupa lege” (Iisus Tim. 2, 5). Nici nu se mantuiesc.

Imi dau seama cat de grava si plina de raspundere e aceasta afirmatie, dar nu e a mea. E a Sfantului Pavel. Unii dintre ei, sarmanii, se amagesc cu ravna pe care o pun in observarea regulilor gruparii care i-a ademenit, dar la ce le ajuta, cand Sfantul Pavel spune ca o astfel de ravna „fara pricepere” (Romani 10. 2), nu are nici un ecou la Dumnezeu?

Sunt unii, Martorii lui Iehova, pe care nu-i intereseaza nimic din lume – desi profita de tot ce creeaza oamenii, haine, lumina, materiale etc. – nici din Scriptura, pentru ca nu li se cere decat un lucru: sa faca, toti, cat mai multi prozeliti, adica martori ai lui Iehova. Li se spune ca sunt cu atat mai aproape de imparatie, cu cat au la activ un numar mai mare de convertiti. Parca anume pentru ei ar fi spus Mantuitorul: „Vai voua… ca cutreierati marea si uscatul ca sa faceti un prozelit, si daca il dobanditi il faceti fiu al gheenei indoit ca voi” (Matei 22,15).

Ei bine, multi dintre acestia interpreteaza aceste texte, asupra carora am dorit sa ne oprim, altfel decat trebuie. De pilda, unii, pe baza textului: „Nu va ingrijiti ce veti manca si ce veti bea”, se declara impotriva angajarii crestinilor in viata de toate zilele a societatii in care iraiesc, invocand si motivul ca „nu se poate sluji la doi domni”.

Sa vedem asadar care este adevarata interpretare a acestor texte. Este adevarat ca Mantuitorul spune: „Nu duceti grija, spunand: ce vom manca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom imbraca” (Matei 6, 3), dar prin aceasta nu trebuie sa se inteleaga ca nu trebuie sa muncim, ca sa ne castigam painea de toate zilele. Accentul trebuie sa cada aici pe „nu duceti grija” sau ca in alte editii, „nu va ingrijorati!”. „Nu va ingrijorati”, adica nu va pierdeti speranta, nu va faceti atat de multe griji, faceti-va datoria si, la datoria voastra, va adauga Dumnezeu ceea ce are El de adaugat, ca doar „sunteti impreuna-lucratori cu Dumnezeu” (I Cor. 3, 9). Faceti voi tot ceea ce trebuie de partea voastra, si atunci nu va ingrijorati, caci Dumnezeu, in mod sigur, va face partea Lui. Si Mantuitorul completeaza limpede ceea ce exegetii improvizati nu vad: „caci Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de toate acestea” (Matei 6; 32). Asadar, nu traiti in panica, in alerta, in deznadejde. Pe conlucrarea cu Dumnezeu trebuie sa cada accentul, nu pe faptul ca ar fi aici un indemn la incrucisarea bratelor si la asteptarea manei din cer.

Munca e unul din principiile fundamentale ale invataturii Mantuitorului. Cum s-ar contrazice El acum? In intelepciunea poporului nostru exista o vorba: aduna bani albi pentru zile negre. Dar acestia se aduna prin munca. Si apoi chiar Mantuitorul, n-a spus El: „Vrednic este lucratorul de plata sa”!? (Luca 10, 7). O repeta si Sfantul Pavel (1 Tim. 5, 18) si era lege inca din Vechiul Testament (Num. 18, 31). Sfantul Pavel spune ca si-a castigat painea prin munca, spre a nu fi povara nimanui (Iisus Tes. 3, 8). Si Psalmistul scria: „Iesi-va omul la munca sa si la lucrarea sa pana seara” (Ps. 104, 23). Si din nou Sfantul. Pavel arata ca plugarul trebuie sa munceasca inainte de a strange roadele (Iisus Tim. 2, 6). Si mai departe, ca de obicei, dupa ce expune un fapt particular, trece la generalizare si proclama principiul: „Cine nu vrea sa lucreze, sa nu manance” (Iisus Tes. 3, 10).

Iov se refera si la „muncitorii de ziua” (Iov 7, 1), la saracii care prin munca isi agoniseau cele pentru trai. Si Dumnezeu a lucrat sase zile, iar in a saptea s-a odihnit (Facere 2, 3). Oare n-a spus Mantuitorul cand si-a insusit si El porunca muncii: „Tatal meu pana acum lucreaza, si Eu lucrez”? (Ioan 5, 17). Si nu tot El a spus pilda talantilor, in care se arata ca fiecaruia i se da un talant, sau doi, sau cinci, cu porunca de a-i inmulti? Si cum se pot inmulti? Prin munca.

In „invatatura celor 12 apostoli”, care e din epoca primara a crestinismului, se spune: „Daca cel ce vine la voi este un drumet, ajutati-l cat puteti, dar sa nu ramana la voi decat doua sau trei zile, daca e nevoie. Daca vrea sa se stabileasca la voi ca meserias, sa lucreze si sa ramana, dar daca nu are o meserie, socotiti-va dupa priceperea voastra, ca sa nu traiasca cu voi impreuna un crestin trandav”.

Si atunci cum impacam una cu alta? Cum impacam porunca de a nu strange averi cu aceea de a munci si a inmulti talantii? Intram noi in categoria florilor si a pasarilor? Parca n-am intra. Dar totusi Iisus a dat acest exemplu oamenilor.

Modul cum trebuie sa intelegem aceasta comparatie reiese din modul cum a inteles Mantuitorul cuvintele Sale, atunci cand le-a rostit. E in afara de orice indoiala ca Mantuitorul n-a inteles prin comparatia cu florile si pasarile, ca omul trebuie,sa nu lucreze.

Ca sa pricepem bine lucrul acesta, trebuie sa mergem la radacina invataturii Sale, ceva mai adanc. El a avut in vedere ca fiecare vietate, planta, pasare animal salbatic, domestic sau om, toate tra iesc dupa o randuiala a lor. Precum i s-a randuit fiecaruia. Unele sa-si ia hrana din pamant, precum florile, copacii, cerealele, iarba; altele s-o gaseasca usor, nici avand nevoi prea mari, precum pasarile, desi si ele trebuie s-o caute; altele s-o vaneze, altele, ca animalele domestice, s-o primeasca de la om, dar tot ca rasplata a muncii sau a unui folos pe care il aduc, iar omul trebuie sa si-o agoniseasca singur „Cu osteneala sa te hranesti din pamant in toate zilele vietii tale”, a zis Domnul (Fac. 3, 17), poruncind stramosilor Adam si Eva „sa lucreze pamantul” (Fac. 3, 23). Randuiala sub care a fost pus omul, e aceea de a-si castiga viata prin munca bratelor sale.

Cand Mantuitorul a dat exemplul cu crinii campului si pasarile cerului, a vrut sa spuna ca acestora Dumnezeu le-a pus o anumita randuiala si, iata ca traind dupa randuiala prescrisa lor de Dumnezeu, nu mor de foame. Nu s-a vazut pasare sau animal salbatic care sa moara de foame in vremuri normale. Omului i s-a prescris randuiala de a trai din munca. Deci nici el nu poate muri, daca-si respecta randuiala care i-a fost prescrisa de Dumnezeu. Dumnezeu a randuit sa existe hrana, iar omului i-a randuit s-o caute, s-o pregateasca, s-o scoata din pamant. Florilor, plantelor si copacilor care nu se pot misca, le da Dumnezeu hrana din pamant, din ploaie, din soare si din vant. Animalelor si pasarilor care se pot misca, dar n-au maini ca sa lucreze, nici unelte, le da Dumnezeu hrana de-a gata, dar cu conditia s-o caute, deci sa se osteneasca, iar oamenilor care se si misca, au si maini, le-o da Dumnezeu ca rod al muncii lor.

Asa trebuie inteleasa aceasta invatatura. Cand Mantuitorul se afla in pustie, Satana care il ispitea i-a propus: „De esti Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sa se faca paini” (Matei 4, 3). Vei fi ascultat. Mantuitorul i-a raspuns: Nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care va iesi din gura lui Dumnezeu”. Si acest text e interpretat de unii gresit, in sensul, mai intai ca se poate obtine paine si prin alte mijloace, prin minune, nu neaparat prin munca si, in al doilea rand, ca chiar Iisus a spus ca „nu numai cu paine va trai omul” si ca mai important e „cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu „.

Doua observatii se impun in legatura cu aceasta: mai intai ca propunerea obtinerii painii prin minune venea de la diavol, asa ca lucrul vorbeste prin el insusi; in al doilea rand, se omite din vorbirea Mantuitorului un amanunt. El nu spune ca omul poate trai fata paine, cum interpreteaza unii exegeti de ocazie, ca sa schimbe accentul pe „cuvantul lui Dumnezeu”, pe care pretind ca il propovaduiesc numai ei. Mantuitorul spune: „nu numai cu paine”, ceea ce inseamna ca „si cu paine” Cu cuvantul lui Dumnezeu, dar si cu paine! Cu painea care trebuie muncita! Numai sa nu ramai numai la paine, ci sa te hranesti si cu cuvantul lui Dumnezeu.

Se zice ca intr-o manastire a venit din alta parte un monah foarte evlavios, in cautarea de atmosfera mai monahala decat in manastirea din care a plecat. I-a spus staretului ca el doreste sa traiasca dupa Scripturi, numai cu cuvantul lui Dumnezeu; asa ca sa i se ingaduie linistea cuvenita lecturii si rugaciunii.

In manastiri este o regula: oricine vine este primit si omenit ca oaspete trei zile. Dupa trei zile trebuie sa ia parte la munca impreuna cu obstea monahilor, care traiesc dupa principiul din vechime stabilit, „ora et labora” ” roaga-te si munceste”. Staretul l-a primit pe calugarul nostru, dar dupa trei zile calugarul s-a trezit cu economul manastirii care i-a spus cu binisorul: „Dupa traditia noastra, fii Cuviosia ta bun fi du-te la camp cu fratii si cu calugarii nostri. Acum ai implinit trei zile de cand ai venit, asa cu daca vrei sa mai ramai, asta-i randuiala din vechime”. Calugarul i-a spus cu blandete si evlavie: – „Parinte econoame, am plecat din manastirea cealalta pentru ca eu vreau sa traiesc numai cu cuvantul lui Dumnezeu, cu lecturi sfinte si in rugaciune, si acolo nu puteam. Nu ma tulburati. Parintele staret mi-a ingaduit sa tin regula mea”. Economul se sfatuise inainte cu staretul, asa ca, ingaduitor, n-a insistat. „Bine, parinte, stai, citeste si roaga-te”. A venit vremea mesei. S-au dus toti calugarii la masa, au maneai, dar pe el l-au lasat in chilie sa citeasca si sa se roage. Asa s-a petrecut si la masa de seara, pana ce l-a razbit foamea si, suparat, s-a dus la staret spunandu-i: – „Parinte, staret, mi se pare ca Prea Cuviosiile Voastre mancati de doua ori pe zi”. – „Da, mancam”. – „Dar pe mine de ce nu ma cheama trapezarul la masa? Sunt flamand de doua zile”. – „Eu i-am spus sa nu te cheme. Nu mi-ai spus Prea Cuviosia ta ca esti unul dintre aceia care traiesc numai cu cuvantul lui Dumnezeu? Eu am inteles: nu esti un pacatos ca noi, care trebuie sa si muncim, ca sa mancam. Ca noi avem nevoie si de mancare. Noi am fost la camp, am muncit, dupa aceea ne-am dus si am mancat din rodul muncii mainilor noastre. Pe Prea Cuviosia Ta. daca traiesti numai cu cuvantul lui Dumnezeu, te-am lasat sa te hranesti cu el!” Isi va fi cerut iertare tanarul monah si va fi mers cu ceilalti la munca! Si apoi si la masa.

Textul biblic asupra caruia ne-am oprit este un indemn la echilibru. Echilibru intre munca si rugaciune. Niciodata una fara cealalta. Spuneam ca acest text face parte din Predica de pe munte, cea mai importanta dintre predicile Mantuitorului.

E de remarcat ca, precum in alte imprejurari, Mantuitorul face si aici o demonstratie logica. Propune mai intai o premiza: E mai importanta viata omului decat hrana si trupul lui e mai important decat haina. Voi va preocupati si va ingrijorati mai mult de hrana si de haine. Cum puteti gandi astfel? Cum va puteti teme ca Dumnezeu care a creat viata si trupurile voastre care, la urma urmei, sunt mai greu de facut, nu va avea grija sa va ajute sa le si intretineti?

Foarte interesant acest procedeu logic care apeleaza la ce este mai important ca valoare si mai greu de realizat, spre a trage concluzia ca de cele mai putin importante se va putea ocupa Dumnezeu cu atat mai mult, si cu mai mare usurinta.

Revenind la premiza: E mai importanta viata decat hrana si trupul decat haina, iata o parabola care ilustreaza acest adevar, in mod convingator. Si mai ilustreaza si faptul ca ne-a fost dat sa traim din munca, nu din experiente care ne desfigureaza fiinta si ne taie aripile zborului catre inaltimi si catre mantuire. E drept si e bine sa sacrificam din noi insine pentru altii, dar nu pentru a ne face viata comoda pe pamant, platind cu viitorul nostru. Parabola e si o lectie impotriva lacomiei care trage la pamant fiinta menita sa zboare in ceruri.

Ciocarlia e o pasare mica, vioaie care zboara in inaltimi si canta frumos. Odata unei ciocarlii i s-a facut foame si foamea, cum se zice, nu asteapta. Da de-a dreptul. Si da orice pentru mancare. Face bine insa numai cand si-o plateste cu munca sau cu moneda castigata cinstit. Esau si-a vandut dreptul de intai nascut pe un blid de linte. N-a fost din partea lui un targ cinstit si onorabil. Ciocarlia flamanda ar fi putut gasi hrana pe camp daca ar fi cautat. Dar vazu un pescar care avea intr-un cos o multime de viermisori. I s-a parul mai comod sa ceara, decat sa caute acolo unde ar fi gasit fara indoiala. „Du-mi si mie doi”, ceru ea. „Iti dau, dar da-mi si tu o pana din aripile tale”. Zambind, ciocarlia ii dadu. I se paru un targ usor, o hrana obtinuta fara efort. Mananca viermisorii si zbura vesela, sfredelind inaltimile. Intalni in inaltimi o alta ciocarlie. Aceasta ii spuse: „Vezi, noi trebuie sa fim cele mai fericite pasari, pentru ca avem aripi puternice, ne ajuta sa zburam in inaltimi, tot mai aproape de Dumnezeul” Ciocarlia noastra nu-i dadu atentie, pentru ca tocmai atunci zari jos, din nou, pescarul cu cosul cu viermisori. Se lasa sageata in jos, isi smulse doua pene si capata patru viermisori, pe care ii manca fericita. Si toi asa schimbul se facu mai multe zile la rand.

Veni iarna, cu frigul. Ciocarlia incerca sa zboare spre sud, in tari mai calde, dar nu mai putu. Isi vandusc puterea pe nimic, pe ceea ce ar fi putut capata prin propria sa munca. A fost victima propriei lacomii, condamnata sa-si traiasca ultimile zile pe pamant, in condtii mizerabile.

Asa patesc si oamenii care isi ruineaza viata, vanzandu-si aripile pentru castiguri de moment. Toi ce e castigat astfel, e o pierdere pentru mai tarziu. Numai ceea ce e castigat prin munca ne apara integritatea, cinstea si viitorul.

Celalalt text: „Nu puteti sluji la doi domni, si lui Dumnezeu si lui mamona”, e de asemenea o premiza logica din ordinea evidentei. Dar trebuie sa limpezim mai intai ce trebuie sa intelegem prin mamona? Fiindca si in aceasta privinta unii vin cu o inter pretare gresita. Ei vor sa inteleaga prin mamona, lumea, sau, mai exact, lumea aceasta, spre deosebire de cealalta. Ei ar vrea sa gaseasca in acest text indreptatirea de a nu recunoaste obligatiile crestinilor fata de lumea aceasta. Dar sa ne aducem aminte cum a reactionat Mantuitorul cand a fost intrebat daca trebuie sa se plateasca impozitele, mai ales ca erau platite unei puteri straine, ocupantilor romani (v. si Rom. 13, 6). A spus: „Dati Cezarului ce este al Cezarului, si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu” (Matei 22, 21; Marcu 12, 17; Luca 20, 25). Ba chiar a platit El insusi impozitul, pescuind un ban in pantecele unui peste. in privinta aceasta lucrurile sunt clare.

Dar ce inseamna cuvantai mamona? Mamona este un cuvant aramaic care inseamna „bogatie”, dar si pofta egoista de avere. Deci cand Mantuitorul se refera la mamona spune: Nu puteti sluji intereselor spirituale, daca sunteti orientati in activitatea voastra de egoism, de strangere de bogatii, de interesele voastre exclusiv pamantesti. Daca citim textul din Noul Testament, vom vedea ca Mantuitorul vorbise inainte de aceasta despre bogatii care nu pot intra in imparatia lui Dumnezeu. Spusese ca e mai usor sa treaca o camila prin urechile acului, decat sa intre bogatul in Imparatia lui Dumnezeu. Si tot Mantuitorul spusese, cu cateva versete inainte de acestea cu mamona: „Acolo unde este comoara voastra, acolo este si inima voastra”. Deci, daca interesul vostru cade pe adunarea de bunuri, mai mult decat aveti nevoie, pe interesele personale, fara sa vedeti si interesele aproapelui, ale vecinului, ale societatii din jurul vostru, inima voastra va fi acolo, si inima voastra nu va mai fi deschisa catre Dumnezeu.
Textul este, prin urmare, un avertisment impotriva egoismului.

E de la sine inteles ca in inima egoistului nu mai este loc pentru nimeni. Este loc numai pentru mamona, caci egoismul il indeparteaza de slujirea lui Dumnezeu si a aproapelui. Goleste locul pentru mamona.

In textele indiene egoismul e numit „ignoranta” (Mahabharata). Nicolae lorga spune ca egoismul inseamna „a face din fiinta ta tendinta sufletului tau” si „a-ti da silinta desperata de a fura o raza ca sa im lumineze si pe altii” (Cugetari). Scriitorul francez I. de la Bruyere descrie astfel pe egoist: „cel ce nu se constrange pentru nimeni, nu plange pe nimeni, nu cunoaste decat nenorocirile sale, nu plange deloc moartea altora, nu se teme decat de a lui, pe care ar rascumpara-o bucuros cu pretul stingerii genului uman ” (Les Caracteres)

Indemnul Mantuitorului insa e sintetizat la urma in cel de-al treilea text, cu privire la care ne-am pus intrebarea cum ar trebui talcuit. Acum il putem intelege usor. „Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si toate celelalte se vor adauga voua”. Se vor adauga, dar nu de la sine. Cautarea imparatiei e prin lucrare, intr-ajutorare, milostenie, iubirea aproapelui, asa incat cautand imparatia asa cum se cuvine, ne ajutam noua insine, si ni se adauga reusita si succesul. imparatia se afla acolo unde i-a lasat loc liber egoismul. Interesul pentru tine sa fie in acelasi timp si interes pentru altii. Toti suntem fiii lui Dumnezeu si fata de fiecare din noi Providenta divina isi indreapta atentia in mod egal. Noi nu avem dreptul sa monopolizam pentru noi insine nici interesul nostru, nici interesul lui Dumnezeu.

Sfantul Clement Romanul invata:
„Ziua si noaptea sa va luptati pentru binele tuturor fratilor… Sa nu va caiti pentru nici o binefacere. Fiti gata pentru tot lucrul bun” (Epistola I Cor. 2). Si Sfantul Bamaba spunea: „Aveti imprejurul vostru oameni carora puteti sa le faceti bine. Nu incetati a-l face” (Epistola, 2).

A ne preocupa si „de celelalte”, nu e interzis. Mantuitorul stabileste doar prioritatile. El zice: „mai intai” imparatia Iui Dumnezeu, dar dupa aceea si „celelalte”, pentru care ne promite si concursul Sau. Iata cum, citite cu atentie, chiar cuvintele aparent grele din Sfanta Scriptura isi lumineaza intelesurile.
Auzind acestea, „sa fim nu numai auzitori, ci si implinitori ai cuvantului” (Iacov 1, 22).

IPS Antonie Plamadeala

Predica rostita in catedrala din Sibiu in anul 1986.

(crestinortodox.ro)

mai mult
ActualitatePromovate

Patriarhul transmite condoleanțe la moartea Prof. Constantin Pavel, „marele inginer constructor al Catedralei Naţionale”

constr

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba de înmormântare a distinsului profesor Constantin Pavel, care a purtat cu cinste responsabilitatea proiectului structurii de rezistență a Catedralei Mântuirii Neamului, numită, în prezent, Catedrala Națională a României, sâmbătă, 27 iunie 2020.

Mesajul integral mai jos:

Profesorul Constantin Pavel, marele inginer constructor al Catedralei Naționale

Am aflat cu adâncă tristețe vestea trecerii din această viață, la vârsta de 84 ani, a distinsului profesor universitar Constantin Pavel, care a purtat cu demnitate și deplină competență responsabilitatea proiectului structurii de rezistență a Catedralei Mântuirii Neamului, numită, în prezent, Catedrala Națională.

Spirit creativ, caracterizat, deopotrivă, de ingeniozitate novatoare și rigoare științifică, Domnul Profesor Constantin Pavel s-a remarcat în rândul celor mai buni specialiști în construcții și a primit marea responsabilitate a proiectării și supravegherii construcției structurii de rezistență a Catedralei Naționale din București, proiect despre care spunea, cu bucurie, că este „încununarea întregii sale activități și că a proiectat-o ca să reziste cel puțin 500 de ani”.

A fost cadru didactic la Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB), Catedra de Construcții din Beton Armat, din august 1959, până în anul 2005, parcurgând, succesiv, treptele de: preparator, asistent, șef de lucrări, conferențiar și, din anul 1990, profesor. Începând cu anul 2005, a fost profesor consultant la aceeași catedră, pentru care a elaborat materiale pentru studiul studenților (îndrumare, cursuri, manuale).

A primit titlul de doctor inginer în anul 1974, cu teza de doctorat intitulată „Probleme de stabilitate și calcul de ordinul II specific grinzilor de beton armat și din beton precomprimat cu secțiunea în T”. A desfășurat activitatea științifică în special în instituțiile Universitatea Tehnică de Construcții București și Institutul de Cercetare în Construcții (INCERC) București, pe mai multe direcții principale. Această activitate a avut drept finalitate un număr mare de lucrări publicate, iar, pentru unele dintre acestea, a obținut brevete de invenții.

A elaborat proiecte pentru construcții noi, cât și proiecte de reabilitare a unor construcții existente, pentru structuri civile și industriale.

În perioada 1984-2000, a deținut funcția de decan al Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul UTCB.

Până în anul 2016 a deținut funcția de președinte al Comisiei de Atestare Experți Tehnici și Verificatori de Proiecte din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului și a avut calitatea de membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, secția Construcții și Urbanism.

Am amintit numai câteva dintre reperele personalității unui om de știință care s-a dedicat cu toată zestrea sa intelectuală societății românești și care a format multe generații de specialiști în domeniul atât de important al construcțiilor.

Exprimăm profundă recunoștință memoriei domnului profesor Constantin Pavel pentru profesionalismul și dăruirea sa în realizarea proiectului Catedralei Naționale, fiind pomenit în rândul ctitorilor și ziditorilor acesteia.

Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel ce este Învierea și Viața (Ioan 11, 25), să odihnească sufletul robului Său, Constantin, împreună cu drepții, în lumina, pacea și iubirea Preasfintei Treimi, să mângâie familia îndurerată și pe toți care, astăzi, sunt întristați de această plecare dintre noi a distinsului profesor universitar Constantin Pavel.

Veșnica lui pomenire din neam, în neam!

Cu părintești binecuvântări și condoleanțe pentru cei îndoliați,

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

(basilica.ro)

mai mult
1 2 3 4 5 99
Page 3 of 99