close

Promovate

Cenaclul I.L. CaragialePromovate

Cronica cenaclului literar I.L. Caragiale – 4 noiembrie 2019

smart

Cenaclul a inceput cu prezentarea cartii de proza scurta a doamnei psiholog Ema Petrescu ,”Iubiri printre stele”, carte cu accente de nuvela intiatica, ce are ca tema iubirea, universul dar si civilizatiile extraterestre.

smart

Scrisa simplu, dar nu simplist, cartea pune in discutie valoarea iubirii adevarate, a invaziei tehnologiei pe planeta pamant, invazie ce risca sa ne rapeasca orice urma de umanitate.

Autoarea reuseste sa isi aduca experienta ei de psihoterapeut in povestile scurte dar pline de esenta si de simboluri, povesti ce au rol de vindecare undeva la nivel cuantic a fiintei umane, atat de ratacita in acest secol.

Practic, cartea continua procesul terapeutic pe care un psiholog il practica in cabinetul lui, de aceea ea are valoarea unui catharsis.

Eseul domnului Teodoru Ghiondea despre eros ne pune fata in fata cu intrebarea – ce este iubirea – si cum ne poate ajuta ea sa ajungem la divinitate?

smart

De-a lungul vremii, Platon, Socrate si alti filozofi si sofisti au incercat sa raspunda la aceasta intrebare deloc simpla. Raspunsul este clar unul singur: doar prin iubire putem atinge divinul pentru ca divinul este o manifestare a iubirii, caci fara iubire suntem nimic, cum zice Apostolul Pavel:

Şi de-aş avea darul proorociei şi tainele toate de le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de-aş avea atâta credinţă încât să mut munţii, iar dragoste nu am, nimic nu sunt!

Pornind de la Platon si terminand cu Divina Comedie a lui Dante, domnul Ghiondea ne duce printr-un carusel al filozofiilor si al religiilor, in felul sau unic si inconfundabil.

smart

Finalul eseului este unul grandios, un final ce pune in valoare femeia si rolul ei de Madona divina, femeia Beatrice, cea fericita —beata-in italiana, cea care il conduce pe Dante afara din padurea deasa si intunecata…. padurea fiind un simbol evident al intunericului in care sta mintea umana.

In final totul poate fi rezolvat, cu conditia sa cauti o iesire din negura propriei paduri, iar iesirea de multe ori se poate produce printr-un spirit feminin.

Inchei intr-o cheie antica, dar nu atat de antica incat sa nu poate fii inteleasa:
Iubirea este intr-adevar, doar ea, motorul care misca sori si stele.
L’amor che move il sole e l’altre stelle.
DANTE ALIGHERI-DIVINA COMEDIE

(Gratiela Avram)

mai mult
CreștinătatePromovate

Soborul Sfintilor Mihail si Gavriil

sfarhangheli

Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil este praznuit pe 8 noiembrie. Sfintii Mihail si Gavriil sunt cei care duc la indeplinire porunca milei si a dreptatii lui Dumnezeu.

Sfantul Arhanghel Mihail este reprezentat in iconografie in haine de ostas, avand in mana o sabie de foc. Este randuit de Dumnezeu ca dreptatea Sa sa biruiasca in istoria mantuirii. El este cel care, in momentul caderii unor ingeri a strigat: „Sa stam bine, sa stam cu frica, sa luam aminte!”, restabilind ordinea. Potrivit Traditiei, la judecata de la sfarsitul chipului acesti lumi, mortii vor invia la glasul trambitei sale.

Sfantul Arhanghel Gavriil este purtatorul vestii milei dumnezeiesti fata de oameni. El a vestit ca Fiul lui Dumnezeu Se va intrupa din Fecioara Maria pentru mantuirea neamului omenesc.

In icoane apare in vesminte sacerdotale, purtand in mana ori un crin, semnul vestii celei bune, ori o sfera cu insemnele lui Hristos, aratand ca el este mesagerul mantuirii umanitatii.

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, pe care Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 8 noiembrie, sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Romane. Motivul pentru care Jandarmeria Romana i-a ales pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil sa ii ocroteasca este faptul ca cei doi conducatori ai ostilor ceresti sunt simboluri ale luptei impotriva raului.

Troparul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil

Mai-marilor Voievozi ai oștirilor cerești, rugămu-vă pe voi noi, nevrednicii, ca prin rugăciunile voastre să ne acoperiți cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupești, păzindu-ne pe noi, cei ce cădem cu dinadinsul și strigăm: Izbăviți-ne din nevoi, ca niște Mai-mari peste cetele Puterilor celor de sus.

Condac la Sărbătoarea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil şi a tuturor puterilor cereşti

Mai marilor Voievozi ai lui Dumnezeu, slujitorilor Dumnezeieştii Slave, povăţuitorii oamenilor şi Căpeteniile îngerilor, cereţi pentru noi ceea ce este de folos şi mare milă, ca nişte mai mari Voievozi ai celor fără de trup.

Potrivit Sinaxarului Sfintilor de pretutindeni, Editura Cartea Ortodoxa, tot astazi praznuim pe:

Sfântul Ier. MAUR, episcop de Verdun (Franţa, +383);
Sfântul Cuv. CLARUS, monah şi preot la Mănăstirea din Marmoutier (Fran¬ţa, +379);
Sfântul Ier. DEUSDEDIT (sau ADEODATT), papă al Romei (+618);
Sfântul Cuv. CYBI, stareţ în Anglesey (Anglia, sec. VI);
Sfântul Cuv. TYSILIO, stareţ la Meifod (Anglia, sec. VII);
Sfântul Ier. WILLEHAD, episcop de Bremen (Germania, +789);
Sfântul Ier. WIOMAD (sau WEOMAD), episcop de Trier (cca +790);
Sfânta Cuv. EUFROSINA cea Tânără din Constantinopol (sec. IX);
Sfântul Ier. MOROC, episcop de Dunblane (Scoţia, sec. IX);
Sfântul Cuv. GERVADIE, pustnic lângă Elgin (Scoţia, fsec. X);
Sfântul Cuv. GRIGORIE, stareţ la Einsiedeln (Elveţia, +996);
Sfânta Cuv. MARTA, prinţesă de Pskov şi apoi monahie (+1300);
Sfântul Mc. NI’MEH cel Nou din Siria (+1471);
Sfântul Nou Mc. MIHAIL binecuvântatul din Cernigov (+1922);
Sfântul Sf. Nou Mc. PAVEL, preot (Rusia, +1937);
Adormirea Cuviosului VISARION (Toia), protosinghel de la Mănăstirea Lainici (România, n. 1882 – +1951)

Maine, Biserica face pomenirea Sfintilor Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat.

(crestinortodox.ro)

mai mult
Magna EuropaPromovate

Alegerea următorului Ombudsman UE

Ombudsman

Deputații europeni vor alege un nou Ombbudsman European dintre cinci candidați.

La începutul fiecărui mandat parlamentar, deputații europeni aleg un Ombudsman pentru următorii cinci ani.

Cei cinci candidați pentru poziția de Ombudsman au fost anunțați în plen, în octombrie. Aceștia sunt, în ordine alfabetică:

  • Giuseppe Fortunato, în momentul de față ombudsman în Campania, Italia
  • Julia Laffranque, judecătoare estonă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la Strasbourg
  • Nils Muižnieks (Letonia), fost comisar pentru drepturile omului la Consiliul Europei
  • Ombudsmanul European din momentul de față, fosta jurnalistă irlandeză Emily O’Reilly
    fosta deputată europeană suedeză Cecilia Wikström

Alegerile

Pentru a putea fi numit, fiecare candidat trebuie să demonstreze că are experiența necesară și are nevoie de susținerea a cel puțin 40 de eurodeputați din cel puțin două state UE.

Pe 3 decembrie, în cadrul comisiei pentru petiții de la Parlamentul European, va avea loc o audiere publică, în cadrul căreia candidații își vor prezenta prioritățile.

Votul este programat pentru sesiunea plenară din decembrie, la Strasbourg, și va fi secret.

Despre Ombudsmanul UE

Ombudsmanul European investighează plângeri ale cetățenilor europeni, rezidenților în UE și organizațiilor bazate în UE cu privire la administrarea defectuoasă în cadrul instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor UE. Acestea se pot referi la discriminare, întârzieri inutile sau proceduri incorecte.

Biroul Ombudsmanului poate lansa investigații din proprie inițiativă. În fiecare an, prezintă un raport în Parlamentul European.

(europarl.europa.eu)

mai mult
PoeziePromovate

AMINTIRI DIN ALTE VERI

vara2

Autor: Liliana Burac

Se trezeau cu noaptea-n cap părinții ,pe timp de vară,
Iar când se porneau la câmp nici nu se vedea afară,
Ne lăsau laptele proaspăt ,în oală de lut,pe masă
Și într-un ștergar de in ,pâinea albă,coaptă-n casă.

-Hai,treziți-vă oleacă,ne spunea mama duios,
Ne-ndurându-se să strice somnul nostru-așa frumos,
-Eu mă duc iar la prășit ,cu bunică-tu-n Lănuț,
Voi să stați pe lângă casă,s-aveți grijă de puiuți!

Tată-tu e dus la coasă ,că se pologește iarba
Și de n-o cosi acuma ,când s-o duce-a fi degeaba,
Mâne-o să vă iau cu mine,în Fânaț ,la adunat,
Eu cu furca înainte,voi din urmă la greblat.

-Scoateți cloștile afară și la puii de găină
Dați-le un pumn de crupe sau muiați niște făină,
Puneți-le-un chic de apă în ceva nu prea adânc
Și vedeți să nu-i ia uliul până vin eu de la câmp!

Să duceți pe șes vițelul,priponiți-l mai departe
De vițeii altora,nu de alta ,s-or mai bate,
Puneți apă în căldări până o veni cireada
Că vin vitele-nsetate și să măturați ograda!

Noi ,cu somnul între gene,ascultam cam cu de-a sila,
Țineam minte ce țineam ,apoi Dumnezeu cu mila,
Dar când soarele-ncepea să ne ardă pe spinare,
Lăsam baltă bătătura și-o zbugheam la scăldătoare.

Treceam ulița spre șesul care ne părea o mare,
Cu valuri de romaniță așternute sub picioare,
Sfârâiau călcâiele când stârneam cârduri de gâște,
Și gâscani-înfuriați ne-alergau ,vrând să ne muște.

Noi vedeam numai hârjoana ce părea a fi in toi,
Din toți țăncii de pe vale ,din pârâu,lipseam doar noi,
Dar când tălpile simțeau mâlul fin și apa-n spume,
Ne rupeam de orice grijă și intram în altă lume.

Iar în firul de pârâu,jinduind după răcoare,
Bălăceala era-n toi ,cât era ziua de mare,
Înotam și ne stropeam ,printre broaștele speriate,
Până ne-alungau tânțarii cu înțepături pe spate.

Plini de mâl,ca niște diavoli,ne apropiam de casă,
De la poarta miroseam turtițele de pe masă,
Vedeam zâmbetul bunicii răsărind la colțul șurii,
Și căldările cu apă în mijlocul bătăturii.

Ne punea mâna pe creștet printre vorbe de mustrare,
Ne-ndemna să ne spălăm într-o balie,la soare,
Și când socotea că-i vremea,zicea:
-Eu mă duc acasă,
Da’ v-oi spune mâne-ta, ș-apoi îți vedea voi,lasă!

Nu spunea nimc ,sărmana,ba ,când o-ntrebau părinții,
Ne tot ridica în slăvi că am fost cuminți ca sfinții…
Parcă văd zâmbetul mamei…parcă toare-au fost mai ieri…
Azi mi-a mai rămas să depăn amintiri din alte veri.

mai mult
CreștinătatePromovate

Episcopia Husilor deschide un centru medical. Are deja doi medici si o ambulanta FOTO-VIDEO

Amb

Este de actualitate afirmația: “Vrem spitale, nu catedrale”.

Realitatea este că cei cu catedralele pun pe picioare servicii medicale complexe și de calitate. Biserica Ortodoxă are aproape 50 de centre medicale. Încă unul se deschide la Episcopia Hușilor. Reprezentanții BOR demonstrează astfel că lăcaşurile de cult nu se construiesc din banii de la Sănătate în detrimentul spitalelor, clinicilor, ba din contră, Biserica vine în sprijinul sistemului de sănătate. Centrul medical al Episcopiei Hușilor are deja doi medici, unul transferat la Huși de la Spitalul Parhon din București și încă o măicuță care a terminat rezidențiatul. Episcopia Hușilor are deja și o ambulanță și urmează să mai primească alte două mașini.  Crucea Roșie Bavareză  prin Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, a oferit în dar Episcopiei Hușilor prima ambulanță. Donaţia a fost posibilă ca urmare a colaborării dintre reprezentanţii Mitropoliei Germaniei şi Crucea Roşie Bavaria. Alte două ambulanțe au fost donate în luna august 2019 Fundaţiei medicale „Providenţa” din Iaşi.

“Era nevoie de o ambulanță care să acopere nevoile elementare din punct de vedere medical, iar noi să fim aproape de cei care au mare nevoie. La nivelul Spitalului Huși nu exista o asemenea ambulanță și atunci Biserica, la modul concret, încearcă să fie alături de oamenii care au nevoie de ajutor. Îi mulțumesc părintelui Klaus pentru că a înțeles că este nevoie să îi slujim pe cei sărmani, iar prin această slujire noi nu facem altceva decât sa Îl slăvim pe Hristos. În fiecare sărman, în fiecare nevoiaș este Hristos. Dacă suntem credibili și începem activitatea cu ambulanța aceasta, poate vor mai veni și altele. Deja avem un medic si va mai veni o maică. Vom face un cabinet medical care să fie în slujba celor care nu dispun de resurse financiare pentru investigații elementare, un set de analize de bază”, a declarat Episcopul Ignatie. Ambulanța pe care Episcopia Hușilor a primit-o ca donație, este un prim pas spre domeniul medical, domeniu în care reprezentanții bisericii vor să investească în perioada următoare. 

“Cei de la Crucea Roșie Bavareză ne-au oferit două ambulanțe pentru Spitalul Providența din Iași și una pentru Episcopia Hușilor. Îi mulțumim cu toții lui Dumnezeu pentru că noi avem atâta nevoie să fim ajutați și încurajați. Aceste donații s-au făcut prin părintele Klaus care este preot ortodox și care lucrează în cadrul Crucii Roșii Bavareze”, a declarat Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei. Astfel, multînjurata Biserică Ortodoxă face, cel puțin la Vaslui, exact ce nu au reușit să facă autoritățile care s-au dovedit a fi mână în mână cu incomoetența. În județ funcționează deja mai multe centre sociale pentru bătrâni și copiii amărâți. În viitorul apropiat, Episcopia Hușilor va dispune și de un Centru de Îngrijire si Asistenţă Socială la Domiciliu, dar şi de un Cabinet Medical. Altfel spus, ce nu face statul, face Biserica. Sute de persoane din județ vor primi servicii medicale gratuite. “În satele din județul Vaslui e nevoie cel mai mult de medici care să fie permanent în legătură cu locuitorii. În prezent lucrăm pentru achiziționarea aparaturii medicale și pentru a obține documentele pentru autorizare. Sperăm să primim în scurt timp încă două ambulanțe”, a declarat părintele Vladimir Beregoi.

(Sorin SAIZU – stiriest.ro)

mai mult
Agenda culturalăPromovate

Festivalul de Teatru Toma Caragiu, Editia a IX-a, 4-10 noiembrie 2019

teatru

Program

Luni 4 noiembrie

17:30 Sorin Radu. Remember Vernisaj expozitie fotografie Prezinta Marinela Tepus, directorul Teatrului Nottara

Locația:Foaierul Teatrului Toma Caragiu 

18:00 De inceput – regia Vlad Trifas

Locația:Aleea Pietonala din fata Teatrului Toma Caragiu

18:30 Salba dracului – de Vasile Alecsandri, regia si scenografia Alexandru Dabija, cu: Lucian Pinzaru, Florin Toma, Petronela Buda, Ciprian Brasoveanu, Radu Horghidan, Vlad Ajder, Vlad Volf, Stefan Forir, Oana Mogos, Flavia Calin, Elena Anghel, Ionut Moldoveanu, Oana Preda, Razvan Clopotel (Teatrul „Fani Tardini” Galati)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

20:30 Mihaita. Reconstituirea unei vieti – one man show George Mihaita si lansarea de carte „Mihaita. Reconstituirea unei vieti”, autor Doina Papp

Locația:Sala Teatrului de Animatie „Imaginario”

 

Marti 5 noiembrie

18:30 Carmen – dupa Prosper Merimee, regia Suren Shahverdyan, decorul si costumele Mc Ranin. Cu: Bianca Pintea, Liviu Cheloiu, Andreea Tanase, Andrada Fuscas, Iulia Verdes, Radu Campean, Daniel Nuta, Florin Oros, Radu Ilicea (Teatrul „Tony Bulandra” Targoviste)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

 20:00 Punto y Coma – regia: Ruben Río, scenografia: NIRU, cu: Nicoletta Battaglia si Ruben Río (Compania Teatrala Cia El Cruce, Spania)

Locația:Sala Teatrului de Animatie Imaginario

Miercuri 6 noiembrie

18:00 Punto y Coma – regia: Ruben Río, scenografia: NIRU, cu: Nicoletta Battaglia si Ruben Río (Compania Teatrala Cia El Cruce, Spania)

Locația:Sala Teatrului de Animatie Imaginario

18:30 Mos Nichifor – dupa „Mos Nichifor Cotcariul”, de Ion Creanga, regia: Alexandru Dabija, costumele: Manuela Pungan cu: Marcel Iures, Ruxandra Maniu (Teatrul ACT Bucuresti)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

19:00 Familia Addams – libretul Marshall Brickman & Rick Elice, muzica si versurile Andrew Lippa, regia Razvan Mazilu, decoruri Sabina Spatariu, costume Razvan Mazilu. Cu: Lucian Ionescu, Oana Predescu, Ana Udroiu, Matei Hotaranu, Mihai Mitrea, Aida Avieritei, Mircea Alexandru Baluta, Maria Alexievici, Doru Bem, Dan Pughineanu, Andreea Hristu, Iulia Samson, Loredana Cosovanu, Alex Popa, Dan Clucinschi, Ovidiu Usvat (Teatrul Excelsior Bucuresti)

Locația:Sala Casei de Cultura a Sindicatelor

Joi 7 noiembrie

18:00 Deux rien – regia, scenografia, interpretarea: Clement Belhache, Caroline Maydat (Compania Comme Si)

Locația:Sala Teatrului de Animatie Imaginario

18:30 Nunta lui Krecinski – dupa A.V. Suhovo-Kobilin, traducerea: Alexandru Kiritescu si Sonia Filip, regia: Mihai Bendeac, scenografia: Iuliana Vilsan, cu: Liviu Pintileasa, Mihai Bendeac, Vlad Dragulin, Mihaela Teleoaca, Victor Vurtejanu, Gloria Gaitan, Lucian Ionescu, Marius Drogeanu, Serban Georgevici, Matei Arvunescu, Bogdan Ghitulescu (Teatrul de Comedie Bucuresti)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

 20:00 Rendez-vous la Ploiesti – concert Silviu Biris & Band

Locația:Beraria Curtea Berarilor

 

Vineri 8 noiembrie

17:30 Lansare de carte – Colierul din bomboane de coliva, de Mircea Dinescu

Locația:Foaierul Teatrul Toma Caragiu

18:30 Billy Schiopul – de Martin McDonagh, traducerea Vlad Massaci si Cristi Juncu, regia: Vlad Massaci, scenografia: Iuliana Vilsan, cu: Nicodim Ungureanu, Vlad Birzanu / Vlad Linta, Laura Craciun, Mirela Pana, Mihai Sorin Vasilescu, Marian Adochitei, Andrei Cantaragiu, Otilia Nicoara, Mircea Dumitru Siromasenco (Teatrul de Stat Constanta)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

20:30 Spectacol cu foc si muzica – Handpan Project (Compania Handpan Romania)

Locația:Aleea Pietonala din fata Teatrului Toma Caragiu

Sambata 9 noiembrie

16:00 The Sunset Limited – de Cormac McCarthy, regia: Andrei si Andreea Grosu, scenografia:Vladimir Turturica, cu: Serban Pavlu, Richard Bovnoczki (Teatrul UNTEATRU)

Locația:Showroom Proleasing

17:30 Spectacol cu foc si muzica – Handpan Project (Compania Handpan Romania)

Locația:Aleea Pietonala din fata Teatrului Toma Caragiu

 17:30 BASMa Curata – de Arcadie Rusu, regia: Arcadie Rusu, scenografia: Anca Cernea, coregrafia: Arcadie Rusu, cu: Teodora Velescu, Ona Zara, Anda Stoian, Simona Dabija, Stefan Lupu,Filip Stoica, Cosmin Vasile, Bogdan Iacob ( ASOCIATIA DANCE SPOT in parteneriat cu Linotip Centru Independent Coregrafic)

Locația:Sala Teatrului de Animatie Imaginario

18:30 Vrajitoarele din Salem – de Arthur Miller, regia Vlad Cristache, scenografia Andreea Tecla & Madalina Niculae. Cu: Andi Vasluianu, Anca Dumitra, Paul Chiributa, Ada Simionica, Cristian Popa, Ioan Coman, Mihaela Popa, Theodora Sandu, Oxana Moravec, Mihai Dinvale, Lucia Stefanescu Niculescu, Ion Radu Burlan, Ilie Galea, Bogdan Farcas, Karl Baker, Ioana Farcas, Andrei Radu, Lacramioara Bradoschi, Ilinca Rus, Loredana Badica, Roxana Valeanu, Oana Hanganu, Razvan Baltaretu, Narcis Stoica, Cristi Nedea (Teatrul „Toma Caragiu” Ploiesti)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

Duminica 10 noiembrie

14:00 S-a intamplat intr-o joi – de Elise Wilk, regia: Eugen Gyemant, cu: Alexandra Gavrilov, Andrei Gilcescu, Madalina Ivascu, Carmen Manac, Alexandra Mihalache, Simona Negrila, Alis Nina, Gheorghe Aurelian Raducu (Teatrul National Radu Stanca Sibiu)

Locația:Spectacol itinerant cu plecare din parcarea Teatrului „Toma Caragiu”

 16:00 S-a intamplat intr-o joi – de Elise Wilk, regia: Eugen Gyemant, cu: Alexandra Gavrilov, Andrei Gilcescu, Madalina Ivascu, Carmen Manac, Alexandra Mihalache, Simona Negrila, Alis Nina, Gheorghe Aurelian Raducu (Teatrul National Radu Stanca Sibiu)

Locația:Spectacol itinerant cu plecare din parcarea Teatrului „Toma Caragiu”

17:00 Aceasta Sonia – text si regie Lia Bugnar, scenografia Letitia Vladescu & Lia Bugnar. Cu: Letitia Vladescu (Teatrul Luni – Green Hours)

Locația:Sala Teatrului de Animatie „Imaginario”

18:30 Zbor deasupra unui cuib de cuci – de Dale Wasserman, dupa un roman de Ken Kesey, traducerea Adrian Nicolae, regia: Victor Ioan Frunza, cu: Alin Florea, Sorin Miron, Voicu Aanitei, Codrin Boldea, Adrian Nicolae, George Costin, Carol Ionescu, Andrei Hutuleac, Andrei Redinciuc, Sorin Flutur, Alexandru Pavel, Corina Moise/Nicoleta Hancu, Alexandra Colci, Ionut Iftimiciuc, Ana Cretu, Nicoleta Hancu/Corina Moise, Alexandru Gradinaru, Anton Miron-Presan, Tudor Cucu Dumitrescu, Petronela Purima (Teatrul Metropolis Bucuresti)

Locația:Sala Teatrului Toma Caragiu

mai mult
CronicăPromovate

CU TRAMVAIUL PRIN MILANO

Tramvai

Am locuit în Milano în apropierea istoricelor Giardini Pubblici „Indro Montanelli” și ne-am bucurat să vedem, ca în multe alte orașe occidentale, pitoreștile tramvaie din perioada interbelică.

Tramvaiele au apărut în Milano în anul 1881, dar acestea, model Peter Witt, au fost construite de Carminati & Toselli în 1927.

Timișoara copilăriei mele avea încă tramvaie foarte asemănătoare, cu bănci din șipci lăcuite de lemn.

(Foto/Text Ioan Mihai Cochinescu)

mai mult
PromovateSocial

Ce semnifică poziția degetelor de la mâna preotului când binecuvintează

inchinare

În toate icoanele bizantine, mâna dreaptă a Mântuitorului este ridicată spre a binecuvânta. Acest gest îl întâlnim și la preoții ortodocși care, în cadrul slujbelor bisericești, îi binecuvântează pe cei prezenți, obiectele de cult pe care le folosesc sau darurile aduse spre sfințire.

Așezarea degetelor mâinii drepte a celui care binecuvântează nu este întâmplătoare – ci formează monograma lui Iisus Hristos: IC XC. Astfel, degetul arătător indică litera „iota”, adică „I”; degetul mijlociu, prin arcuire, se aseamănă literei „sigma”, adică „C”; degetul inelar, încrucișându-se cu degetul mare, formează litera „hi”,adică „X”; tot prin arcuire, degetul cel mic formează litera „sigma”, adică „C”.

Orice binecuvântare dată de către preot ori de către sfinții din icoane ne trimite cu gândul la Mântuitorul Iisus Hristos, căci de la El vine binecuvântarea peste toată făptura. Preotul însuși mărturisește, în cadrul Sfintei Liturghii, atunci când binecuvântează oamenii adunați în Sfântul Locaș, că binecuvântarea pe care o dă nu este a lui, ci a Lui Dumnezeu: „Binecuvântarea Domnului să fie peste toți, cu al Său Har și cu a Sa iubire de oameni!”.

(Pr. Cristian Preda)

mai mult
CreștinătatePromovate

Bogatul nemilostiv si saracul Lazar

Galeriu

Bogatul nemilostiv si saracul Lazar- Predica la duminica a XXII-a dupa Rusalii

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Binecuvantati si dreptmaritori crestini ai Sfintei Biserici a Domnului nostru
Iisus Hristos,

Dupa cuviinta sfanta, cuvantul cel dintai e al dumnezeiestii Evanghelii; iar noua se cuvine doar cuvant din cuvantul lui Dumnezeu. Zis-a Domnul pilda aceasta:

“Era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele in chip stralucit. Iar un sarac, anume Lazar, zacea inaintea portii lui, plin de bube, poftind sa se sature din cele ce cadeau de la masa bogatului, iar cainii venind ii lingeau bubele lui.

Si a murit saracul; a fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. Şi a murit si bogatul si a fost inmormantat. Şi in iad, ridicandu-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui. Şi strigand a zis: Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci rau ma chinuiesc in aceasta vapaie! Dar Avraam a zis: Fiule, ti-adu aminte: Ai primit cele bune ale tale in viata ta, iar Lazar pe cele rele. Acum aici el se mangaie, iara tu te chinuiesti. Iar peste toate acestea, intre noi si voi s-a intarit prapastie adanca, incat cei care voiesc sa treaca de aici la voi, sa nu poata, nici cei de acolo sa treaca la noi. Iar el a mai zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu, caci am cinci frati, sa le spuna si lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin. I-a zis Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei. El a zis: Nu, parinte Avraame, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei, se vor pocai. Si i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva din morti” (Luca 16, 19-31).

Iubitilor, parabola aceasta o ascultam in fiecare an; o stiu mai toti cei care cerceteaza dumnezeiasca biserica. in calendar citim despre Bogatul nemilostiv si saracul Lazar. Şi ne rugam ca in fiecare an sa ne lumineze Dumnezeu pentru ca si alte, ganduri si cuvinte, mai noi si mai adanci, poate, sa ne invredniceasca sa va impartasim.

Prima parte a parabolei zugraveste o imagine a lumii de aici – de atunci si de astazi, caci de la cadere mereu sunt si bogati, si saraci; si bogati care uita de saraci, si saraci care uita de Dumnezeu; dar, din fericire, si bogati care nu uita de saraci. in parabola de fata, iata, un om bogat – in intelesul acestei lumi, sarmanul de el –, imbracat in purpura si in vison, stofe scumpe din vremea aceea. Şi odata cu acestea, mesele lui atat de incarcate. Tragic era insa ca in mijlocul atator belsuguri de hrana, nu lua aminte ca la poarta lui (in acele locuri unde este caldura mare, si vara si iarna) zacea tot timpul un sarac, anume Lazar; care, vai lui, nici adapost nu avea.

Mantuitorul infatiseaza aceste doua lumi: a bogatului, cu oaspetii lui, cu fratii lui, probabil, si cealalta, a lui Lazar. Si, semnificativ, bogatului nu-i spune numele. Numele intotdeauna dezvaluie persoana, firea, avutul tau launtric. Ganditi-va: cand ingerul vesteste intruparea si nasterea Fiului lui Dumnezeu, cum ii spune Maicii Domnului? “Ii vei pune numele Iisus”, si talcuieste: “pentru ca Acesta va mantui pe poporul Sau de pacate”. Deci Iisus inseamna mantuitor. Numele descopera ceea ce esti, ceea ce esti chemat sa fii. Cel bogat, sarmanul, nu are nume in Evanghelie. O, Doamne, te ingrozesti! Inseamna ca exista nume care se identifica doar cu obsesia mancarii si a bauturii.

Dar sarmanul de la poarta, lepadat, dispretuit, are nume. Cu inteles ne spune dumnezeiasca Evanghelie, pentru ca numele este Lazar, care inseamna in limba ebraica Dumnezeu ajuta (El Azar). Deci il dezvaluia pe el in taina firii lui, a sufletului, a constiintei lui. Constiinta lui se identifica, era una cu numele lui, pentru ca el credea ca Dumnezeu il ajuta; si simtea aceasta, in saracia lui. Aici e una dintre taine. El se afla intr-o asemenea saracie incat s-ar fi multumit doar cu firmiturile care cadeau de la masa bogatului; si nici pe acelea nu le avea. In schimb, aveau mila de el cainii. De buna seama, cainii erau hraniti de-a binelea, pentru ca il pazeau pe bogat. Dar nu ajungeau firmiturile la el; doar mangaierea cainilor, care se dovedeau mai milostivi decat omul. El insa nu blestema; nu-l blestema nici pe bogat, nu-si blestema nici “destinul”, cu atat mai mult nu-L blestema pe Dumnezeu. Nu e usor sa te afli sarac, sa vezi pe cineva imbuibat si intolit imparateste, iar tu nici de firmituri sa nu ai parte de la masa lui; sa te afli in zdrente, vara si iarna, zi si noapte, sa stai acolo, ca-n gunoi; si in dispretul lumii sa te rogi, sa-I multumesti lui Dumnezeu; si starea aceasta sa o primesti drept mangaiere. Cum zic Parintii: “Facutu-s-a tie ocara celorlalti drept cinste”. Aici sunt stari de limita, de hotar. Cine poate sa ajunga acolo nu e departe de imparatia lui Dumnezeu.

Si Lazar n-a fost departe de imparatia lui Dumnezeu. Scriptura spune ca, adormind Lazar, a fost luat de ingeri si dus in sanul lui Avraam. A murit si bogatul, dar despre el se spune doar atat: “.a fost ingropat”. Iata ca mai inconjurata de slava e savarsirea din viata a lui Lazar, a celui care a simtit de-a lungul suferintei lui ajutorul, mila lui Dumnezeu! Doamne, sa incerci in adancul tau mila lui Dumnezeu, in saracie! Dar oare sfintii cand erau chinuiti de pagani, inspaimantator – cu fiare inrosite si cangi sfasiindu-le trupul, sau aruncati ei insisi in foc – cum preamareau pe Dumnezeu? Ce se petrecea cu ei? Era mai mult chiar decat suferinta lui Lazar. Cu certitudine ca, din adanc, din ultima adancime, din locul de talc al sufletului cu Dumnezeu, iradia puterea, ajutorul (Domnul ajuta – era numele lui), mila, lumina divina care este mai presus decat toate bogatiile lumii.

Pentru ca bogatiile lumii te hranesc si au rostul lor, dar nu-ti dau vesnicia. Tu le poti insa transforma. Aici este taina: poti transforma bunatatile lumii in cai spre vesnicie. Tot ce este zidit, creat, nu e vesnic, e trecator. Au sesizat inteleptii: o bucata de paine este materie; daca ma indop cu ea, si vad in ea viata mea, totul, atunci eu traiesc in materie, in ce este muritor. Dar cand bucata de paine o dau celui flamand, atunci calea painii mele spre cel flamand este calea spre imparatia lui Dumnezeu. Ea devine atunci cale a vesniciei. Lazar, cu certitudine, prin increderea pe care o avea in Dumnezeu purta in el arvuna vesniciei. Scriptura este simpla, dar de o simplitate dumnezeiasca. Numele lui descoperea viata lui.

Iata bunaoara cum talcuieste Sfantul Grigorie Teologul despre sora lui, Gorgonia: “Sunt convins ca tu esti acum intr-o stare mult mai buna decat starea vazuta in care erai mai inainte”. Parca ar fi spus: Lazare, starea in care te afli acum, e neinchipuit, negrait mai luminoasa si mai buna decat starea in care te aflai cand traiai la poarta bogatului. Si adauga Sfantul Grigorie despre sora lui: “Tu asculti glasul celor care se veselesc, tu vezi bucuria ingerilor, odihna cereasca, slava dumnezeiasca si, mai mult decat toate, stralucirea celei mai curate, celei mai perfecte lumini, in care se scalda Preasfanta Treime, ce nu se mai rapeste spiritului. Caci acesta nemaifiind legat si rapit de simturi, poate privi si pricepe cu totul Treimea Cea care patrunde sufletele noastre si Soarele Dumnezeirii”.

Sfantul Grigorie vorbea, dezvaluind o asemenea taina, dupa intruparea Fiului lui Dumnezeu, Care ne-a revelat Treimea, plinatatea descoperirii. Mantuitorul spune doar atat: ca a mers Lazar in sanul lui Avraam si bogatul a fost ingropat. Aceasta este prima parte a Evangheliei: imaginea lumii de aici. Dar, deodata, Mantuitorul ne dezvaluie chipul, lumea, imaginea de dincolo de tarmul acesta; cheama privirea noastra de acum pe tarmul vesniciei. Deci fostul bogat, sarmanul (si noi putem sa fim in starea lui), aflandu-se singur si in chinuri – pe care Mantuitorul le numeste focul nestins, intunericul cel mai dinafara, plansul si scrasnirea dintilor, vierme neadormit (toate imagini ale lumii de dincolo, ale suferintei, ale Gheenei) – spune ca vede departe , in sanul lui Avraam, pe Lazar.

Dar ce inseamna “in sanul lui Avraam”? Sfantul evanghelist Luca, din a carui Evanghelie face parte parabola, scrie genealogia Mantuitorului pana la Adam, Evanghelia sa adresandu-se neamurilor, in timp ce Sfantul apostol si evanghelist Matei, a carui Evanghelie se adresa poporului evreu, are genealogia pana la Avraam, precum citim: “Cartea neamului lui Iisus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. Si Avraam a nascut pe Isaac; Isaac a nascut pe Iacov; Iacov a nascut pe Iuda si pe fratii lui.” (Matei 1, 1-2). Observati, sanul lui Avraam este sanul neamurilor din care insusi Mantuitorul Şi-a tras trupul Sau; iar Lazar era cu intreaga aceasta lume in sanul lui Avraam; cu toti descendentii de la Avraam pana la Hristos si, inca mai adanc, cu toti cei pe care ii istoriseste Sfantul Luca. Deci aceasta inseamna sanul lui Avraam: sanul din care insusi Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat; pentru ca Maica Domnului, ea insasi era din aceasta semintie.

Si atunci, deodata se dezvaluie doua lumi. E imaginea aceasta atat de bogata, a sanului lui Avraam, a tuturor neamurilor, a celor care pregateau intruparea Fiului lui Dumnezeu. Or Lazar se afla in mijlocul ei, el care a invocat: Doamne, ajuta-mi! Cu aceasta constiinta a ajuns in sanul lui Avraam; nu a ramas singur. In timp ce, in aceasta lume, la poarta bogatului, doar cainii il mangaiau, dincolo are parte de bogatia tuturor neamurilor lui Hristos, rudenia lui Hristos. Doamne, ce dezvaluire, ce adanc de taina si de frumusete descopera Evanghelia!

Luati aminte, cand ii vede pe Avraam, pe Lazar si pe toti inaintasii, sarmanul bogat cheama: “Parinte Avraame!.”. Ce taina ni se descopera aici? Ca plecand peste tarmul acesta, nemuritorului din tine i se deschid orizonturi mult mai adanci decat cele pe care le ai, de buna seama, aici. Daca aici te-ai si inmormantat, in mancare si in bautura, toata viata, care este orizontul tau atunci? Sau sa luam lumea afacerilor – daca ramai numai in ea, daca nu preschimbi afacerile tale in tot atatea cai catre Dumnezeu si catre semenul tau, atunci esti ingropat; esti ingropat de viu. Pe cata vreme sufletul – si al celui sarac, si al celui bogat – este dumnezeiesc, nemuritor si, nemuritor fiind, i se deschid orizonturi negrait mai largi.

Vedeti, Mantuitorul ne spune despre fostul bogat, ca el vedea. Era in vapaie, dar vedea departe pe Avraam, pe Lazar. Sfantul Ioan Gura de Aur talcuieste: adancul din noi, sufletul nostru, fiinta noastra launtrica, ea nu-si pierde simturile, intelegerea; dimpotriva, granitele, hotarele mintii, ale cunoasterii si ale inimii, ale iubirii, se deschid mereu, se deplaseaza in nemarginire. Pentru ca asa a fost creat omul, dupa chipul lui Dumnezeu si in perspectiva infinitei asemanari cu El. Atunci – zice Ioan Gura de Aur – deodata, tu,cu sufletul tau, si vezi, si auzi, iar picioarele tale se misca, si in toate partile ti se deschid caile vietii si-ti aduci aminte, mai ales, de tot trecutul tau.

Iubitilor, va spuneam ca nu numai Sfintii Parinti, nu numai revelatia dumnezeiasca, ci si oamenii care cauta afla (a zis Mantuitorul: “Cautati si veti afla!”). O doamna doctor din Elvetia , femeie credincioasa, s-a ocupat de-a lungul anilor de cei readusi la viata din moartea clinica. Din marturiile facute de acesti oameni ea a facut urmatoarea sesizare adanca: o asemenea persoana, care a murit clinic (nu si fiziologic, deci a fost la hotar), este intampinata de o lumina negraita, iar cei care vad lumina aceea nu mai vor sa se intoarca la viata (si parintele Nicolae Bordasiu si-a istorisit, in acest sens, propria experienta). Si auziti, mai ales acest cuvant: “In aceasta lumina traita, traieste omul pentru prima oara ceea ce ar fi putut anume sa fie”. Adica iti vezi taina sufletului, fiinta ta cea mai adanca, proiectul tau, structura.

La temelia fiintei oricarui om si a oricarei existente sta proiectul , iubitilor, aceasta este marea descoperire a stiintei, care vine in intampinarea dumnezeiestii revelatii. Caci, intai Scriptura a spus:“Sa facem om dupa chipul.”; chipul este proiectul, iar asemanarea este neincetata desavarsire a proiectului in infinitul asemanarii cu Dumnezeu. Or ce spune aceasta descoperire? In lumina care ii intampina pe cei care cad, in urma unui accident, in asa-numita moarte clinica, deodata ei isi vad adancul, structura, proiectul. Iar in proiect se descopera ceea ce esti si ceea ce trebuie sa fii.

La acel dar, la acea structura, la acel plan dumnezeiesc care este in tine, mereu sa fii atent si asa sa te implinesti, cum se implineste o catedrala din proiectul care a fost odraslit pentru ea. Marturiseste doamna Elisabeth Kübler Ross ca cei care au fost adusi din aceasta moarte clinica vad lumina, si-si vad intreg trecutul lor, tot ceea ce trebuia sa faca si n-au facut.

Ei bine, din aceasta perspectiva il vedem acum pe cel bogat, si prin el ne intelegem pe noi si intelegem ce inseamna lumea de dincolo, cum se dezvaluie taina sufletului din plansul, din suspinul lui: Avraame, Avraame, eu ma aflu in chin, in vapaie! Lasa-l pe Lazar, care e in sanul tau, sa-si inmoaie degetul in apa, sa ma racoreasca. Rau ma chinuiesc in vapaia aceasta. Iata, deci, intreaga viziune pe care o are, si strigatul lui catre Lazar, pe care il dispretuise. O, Doamne, sa ne gandim fara preget: in imprejurarile noastre, daca vreun nefericit striga la noi dupa ajutor si nu luam aminte la strigatul lui, nu cumva tocmai la acesta sa ne vedem nevoiti sa apelam, cand vom fi pe celalalt taram, precum bogatul la Lazar, pe care l-a dispretuit.

Si atunci, raspunsul lui Avraam: “Fiule, cata vreme ai trait tu aici, ai avut cele bune (cat vor fi fost ele de bune daca l-au dus la foc?), iar Lazar cele rele (cat vor fi fost ele de rele daca l-au dus in sanul lui Avraam?). Acum tu te chinui, iar el se mangaie.”

Ingaduiti sa relatez experienta unui crestin din Moldova, care aduna oile satului. Acest taran – Neculai il chema – in fiecare primavara aduna oile satului, facea stana si incheia contract. Se invoia la primarie si peste ceea ce cerea – un banut, faina de papusoi (malai) si celelalte – mai adauga si doua mielusele. Totdeauna in contractul lui figurau si doua mielusele. Toamna, cand intorcea el oile din nou pe la casele oamenilor, la gospodarii, i se dadeau cele doua mielusele. Iar el, sarmanul, le dadea, la randul lui, de pomana. Dar de ce doua mielusele, va veti intreba? Un nepot de-al lui, cand se afla mos Neculai la hotarul de trecere in lumea de dincolo, l-a intrebat ce era cu cele doua mielusele si de ce numai doua, negresit. Atunci, mos Neculai i-a spus taina: tatal lui fusese argat la un boier, si boierul, zgarcit foc (foc – adica vrednic si el de vapaie, sarmanul), si-a calcat pe inima si, la nunta lui Neculai, i-a dat in dar o mielusea. A murit boierul, iar tatal lui mos Neculai, care-i fusese argat, l-a vazut ca intr-un fel de aratare pe boier, cum, asemenea bogatasului, ardea in flacari. Dar in chinul lui, din cand in cand, vedea mieluseaua pe care o daduse cadou la nunta. Şi mieluseaua aceea se ducea la un iezer departe, intra in iezer, se imbiba de apa, venea deasupra lui si se scutura; si-l racorea biata mielusea. Apoi iar pleca pana la iezerul de departe, din nou venea, se scutura si-l racorea. Atunci, iata ce-a zis tatal lui Neculai: daca boierul ar fi dat nu una, ci doua mielusele, atunci ele ar fi facut cu schimbul: cand era una sa-l racoreasca, cealalta s-ar fi pregatit la iezer sa faca la randul ei lucrul acesta. De aceea mos Neculai, cu intelepciune, daruia totdeauna doua mielusele.

Iubitilor, atunci a mai adaugat Avraam: “Fiule, prapastie adanca e intre noi si voi, incat daca ar dori cineva sa treaca dintr-o parte in alta, nu poate”. Care-i prapastia aceasta? O talcuiesc dumnezeiestii Parinti, indeosebi Sfantul Maxim Marturisitorul: este prapastia sapata adanc de egoismul meu, de adorarea mea de sine si de adorarea bunatatilor trecatoare, pamantesti, care devin mormantul meu daca nu fac din ele cale spre vesnicie. Caci nu era atat prapastia intre nefericitul bogat si Lazar din sanul lui Avraam, cat prapastia intre noi si Dumnezeu; prin neiubire, prin inchiderea in sine ca intr-un mormant. O marturisesc Parintii si o repetam mereu: pacatosul nu cade din bratele lui Dumnezeu, dar se inchide in sine ca intr-o groapa. Aceasta este prapastia, pe care numai iubirea si lumina divina o pot surpa. Acestea doua pot surpa prapastiile.

Si se infiripa un alt dialog acum: “Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu, caci am cinci frati, sa le spuna si lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin.” Stim raspunsul lui Avraam: “Au pe Moise si pe prooroci”. Dar avem aici inca o predica a nefericitului bogat: el descrie nu numai starea de dincolo, ci el isi arunca privirile si dincoace, spre lumea noastra; incat, deodata, Evanghelia iti deschide aripile spre lumea de dincolo si spre lumea de aici. Nefericitul bogat privea de dincolo aici, la fratii lui, la noi; pentru ca sa ne cheme si pe noi sa ne intindem aripile, sa privim de aici dincolo, in lumea lui si in lumea lui Lazar, in lumea sfintilor. El se gandeste la fratii lui, poate la fratii alaturi de care petrecuse in ospete, temandu-se “sa nu vina si ei in acest loc de chin”. El negresit ii vedea cum petreceau in stricaciuni, in adorarea de sine, in inchiderea lor ca intr-un mormant. Se gandeste cu dragoste la ei, deci se trezeste mila intr-insul si aproape ca se roaga lui Avraam pentru ei.

Sa retinem cele doua orizonturi: nefericitul privea la noi ca noi sa putem privi la el. Daca el, bogatul, se gandea la fratii lui, intelegem oare cum se gandesc sfintii la noi? Ce inseamna toate acatistele, bunaoara, prin care ii invocam pe toti sfintii, prin care simtim ca cerul este atat de bogat? Şi sanul lui Avraam – lumea imparatiei lui Dumnezeu, care este, iata, incepand cu Hristos, Biserica; si, odata cu sfintii, parintii nostri, mosii si stramosii nostri, iubitilor! Deschidem larg portile mintii si ale inimii, si multi dintre noi simtim cum ne calauzesc acesti inaintasi ai nostri. Lumea de dincolo nu zace, nu sta in nemiscare, in neatentie. Sa-ti deschizi atunci aripile!… Sunt doua aripi, iubitilor, cu care omul e inzestrat de Dumnezeu, dupa chipul Sau: lumina si iubirea. Dumnezeiescul apostol si evanghelist Ioan spune in prima lui epistola: “Dumnezeu este lumina si nici un intuneric nu este intru El” (I Ioan 1, 5); si “Dumnezeu este iubire” (I Ioan 4, 16). Lumina si iubirea divina sunt aripile cu care Dumnezeu ne-a inzestrat, ca sa privim aici si de aici sa putem privi dincolo.

Si, Doamne, ce luminos, ce dumnezeiesc este acest cer al credintei, al descoperirilor dumnezeiesti! – in care nimic nu este blestemat, in care nu esti oprit sa aduni aici bucata de paine si banul tau muncit cu sudoare; dar sa faci din ele chei ale imparatiei cerurilor si sa traiesti cu Dumnezeu si cu toti sfintii prin aceasta lumina si iubire dumnezeiasca. Pentru care i-a spus Avraam nefericitului bogat: “.Nu-i nevoie. Sa asculte de Moise si de prooroci!”. Sa asculte, da! in esenta invataturilor lui Moise, odata cu cele zece porunci, erau cele doua porunci ale iubirii, din Vechiul Testament: iubirea de aproapele, pusa la Levitic 19, 18: “Sa iubesti pe aproapele tau ca insuti pe tine”, si iubirea de Dumnezeu, la Deuteronom 6, 5: “Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta, din tot cugetul tau, cu toata puterea ta, cu tot sufletul tau”. Deci sa asculte de Moise si de prooroci, caci daca de acestia nu asculta, chiar daca ar invia cineva din morti, n-ar crede. Si, intr-adevar, cat de slabi suntem noi in credinta! Iata, nu a inviat Hristos?! Si, din nefericire, atat de mare e numarul celor care nu cred in El. De ce? Hristos a inviat, dar ca sa crezi in invierea Lui trebuie sa inviezi si tu. De aceea a inviat Hristos, ca sa inviem si noi. Sa simti invierea inca de aici.

Tragedia necredintei e tragedia mortii. Suntem morti in pacatele noastre. Iar tragedia nefericirii nu se poate in nici un chip vindeca decat prin inviere; invierea de aici; prin iubire divina si lumina divina. Sa simtim, iubitilor, acest chip, aceasta zestre, aceasta structura, acest proiect dumnezeiesc in noi, plecand de la adancul din noi, de la chipul lui Dumnezeu din noi, spre chemarea asemanarii, care e simbioza adanca de har dumnezeiesc, de lumina divina si iubire divina a sufletului nostru nemuritor.

Ingaduiti marturia unui scriitor, care e marturia fiecaruia dintre noi: “O, permanenta a sufletului meu, identitate de sine cu sine insusi, din tot timpul si pentru totdeauna!”. Fiecare ganditi-va acum, si tineri, si batrani. Nu simtim noi, iubitilor, sufletul nostru, identitatea cu noi insine? Parca ne vedem: copilasi, adolescenti, tineri, maturi, trecuti prin scoli, prin greutatile vremii, apoi anii: 40, 60, 80… si de atatea ori s-a primenit acest trup, cum spun invatatii; celulele mereu s-au primenit, iar eu acelasi am ramas. Ei bine, asa cum am lepadat mereu ceea ce e trecator in mine, dar a ramas substanta sufletului meu pe care o simt de ani de zile aceeasi, tot asa, la acel moment, la acel prag, eu lepad ultima parte trecatoare a mea, si sufletul meu deodata isi deschide aripile in lumina si iubire divina . Şi, daca eu m-am impartasit din cuvantul Evangheliei, care spune: “Cel ce va crede in Mine, de va si muri, viu va fi”, in Hristos eu imi simt viata. Ganditi-va: vinul de la masa bogatului, de s-ar fi gandit bietul de el, vinul acela, in Hristos, nu devine sange divin? Sa-l fi transformat el, bietul, daruindu-l. Şi painea s-o fi oferit sarmanilor ca impartasanie, iar vinul ca sange divin. Iata cum bunurile acestei lumi devin cai ale imparatiei.

Voi toti, cei de fata si de pretutindeni, sunteti ca niste inviati. De aceea, rugati-va si marturisiti impreuna cu Simeon Noul Teolog, care spune: “O, Doamne, Duhul Tau dumnezeiesc il simt sufland in mine, salasluindu-Se in mine; luminandu-ma ma umple de stralucire si ma reface intreg. Şi-mi simt, Doamne, de aici firea mea, casa invechita a mea, o simt innoita, si trupul meu – o minune, o taina! – devine templu al Tau, al luminii si iubirii. Si o spun aceasta, taina aceasta necunoscuta celorlalti, necunoscuta celor impatimiti, necunoscuta celor lumesti, necunoscuta iubitorilor de slava, necunoscuta celor mandri, necunoscuta celor furiosi, necunoscuta celor razbunatori, necunoscuta iubitorilor de trup, iubitorilor de argint, celor pizmasi, celor barfitori, celor fatarnici, celor lacomi de mancare, celor ce mananca pe ascuns, betivii si desfranatii, flecarii, barfitorii, batjocoritorii, nerecunoscatorii de binefacerile primite, graitorii de cuvinte urate, trandavii, celor care nu se ingrijesc de pocainta, necunoscuta celor ce nu plang, celor nesupusi, celor ce se impotrivesc si le place cearta de cuvinte, celor vietuitori numai pentru ei, necunoscuta laudarosilor; dar cunoscuta – aceasta taina, arvuna a invierii – celor care stiu, Doamne, sa se roage tie, care Te iubesc pe Tine, si prin Tine ii iubesc pe toti ceilalti, si nu osandesc, si nu judeca, si nu-si intineaza, nu-si otravesc limba si buzele lor cu rautatile si veninul lumii acesteia. Si prin pocainta ei isi plang pacatele, isi curata inima, se bucura de cuvintele Tale si ajung de aici la impartasirea de lumina Ta divina”.

Si, plecand de aici, se inalta mereu in lumina cea fara de ani si pururea fiitoare a Ta, Parinte, Fiule si Duhule Sfinte, cu Maica Ta sfanta, cu Lazar si cu toti sfintii. Amin.

Parintele Constantin Galeriu

(crestinortodox.ro)

mai mult
PoeziePromovate

Pasodoble

OanaCostea

Pasodoble

E negru și liniște
dincolo, balustrada și paharul de vin
dă-mi palma să-ți ghicesc puțin, nu asta, cealaltă
o să mor tânăr, tu o să fugi, ba nu
ba da
eu o să zbor, să știi, să-mi scrii, la zece mii de metri de tine e bine
ai aripi? am, sunt mari și mă dor, strălucesc incolor
acum mi-a amorțit piciorul, ridică-te, intră pe fereastră
raze de lumină de dimineață albastră și culcă-te
că mâine o să-ți duc dorul, să-ți aduc
zborul, fiorul, odorul, covorul?
vino cu mine
(lasă-mă, că mă doare piciorul)
jur că e bine, e roșu, e foarte departe și
nici n-o să fiu acasă in fiecare noapte.

(R&O, decembrie 1996)

(Oana Costea)

mai mult
ActualitatePromovate

Concluzii după desfășurarea Forumului Național SUERD – 28 octombrie 2019

Sala

La Palatul Parlamentului, a avut loc pe data de 28 octombrie 2019, o nouă ediția a Forumului Național al Strategie UE pentru Regiunea Dunării (SUERD).

În calitate de Comisar Regional Dunărean din partea CLDR am participat cu o intervenție personală în cadrul secțiunii dedicată rolului societății civile în implementarea Strategiei.

Aș remarca, în primul rând, că Forumul s-a ținut în acest an în mod special în contextul în care s-a încheiat mandatul României la Președinția SUERD și a fost predată în mod oficial ștafeta Croației, prin intermediul adjunctului Ministrului Dezvoltării Regionale și al Fondurilor UE, Dl Velimir ZUNAC.

Am avut o scurtă intervenție în secțiunea dedicată structurilor asociative ale comunităților locale și altor organizații non-guvernamentale relevante, în care am pledat în principal pentru necesitatea impunerii pe agenda de priorități a viitorului exercițiu financiar UE a unor proiecte de tip flagship (fanion) care să permită o mult mai bună coordonare și coerență a inițiativelor și proiectelor dunărene, în special în zona de interes și pentru România, anume bazinul Dunării de Jos și al Mării Negre.

În speță, am reluat, ca și în recenta reuniune de lucru la care a participat Comisarul Șef European, Dl Peter LANGER, propunerea activării și extinderii platformei internaționale educațională și inter-disciplinară, cunoscută sub numele de Academia Dunăreană a Inovării Macro-Regionale (lansată deja de noi, încă din 2016). Acestă Academia ar urma să includă, în primul rând, în vederea combaterii hemoragiei creierelor și al reținerii inovării în regiune, Acceleratorul de Idei, Proiecte și Afaceri, conform specializărilor regionale inteligente (RIS).

Acest proiect are în mod vădit nevoie de o finanțare special dedicată, după modelul altor proiecte majore, precum ITI Delta Dunării, protecția sturionilor și Danubius-RI. Pe de altă parte, un al doilea proiect vizat se referă la Rețeaua Europeană a Comisarilor și Ofițerilor Dunăreni, ale cărei baze au fost puse, în mod informal, de către Consiliul Orașelor și Regiunilor Dunării, în cadrul Forumului SUERD de la Budapesta (2017). Instituționalizarea acestei rețele și la nivelul autorităților publice centrale, județene și municipale ar permite realizarea treptată a doritei standardizări a legislației, prevederilor și procedurilor privind îndeosebi dezvoltarea și inovarea urbană, precum și punerea în aplicare a celor mai importante direcții de acțiune UE în domenii precum economia circulară/verde, dezvoltarea durabilă, digitalizarea transformativă sau consolidarea și protecția ”stilului de viață european”. Totodată, după modelul dezvoltat de Academia Europeană a Dunării de la Ulm în cadrul ciclului ”Danube Schools”, rețeaua ar avea posibilitatea elaborării unei curricule unificate la nivel macro-regional de studii avansate dunărene care să consolideze identitatea și solidaritatea în zonă, îndeosebi în rândul tinerilor și să orienteze obiectivele de carieră profesională în scopul unei conlucrări mult mai pragmatice prin proiecte, investiții și afaceri cu un grad sporit de inovativitate. De altfel, țin să amintesc că prin demersurile conjugate ale Catedrei Internaționale Onorifice ”Jean Bart” (CIO-SUERD) și Asociației ”Comunitățile Locale Riverane Dunării” (CLDR), la nivel național, acest tip de studii a fost deja articulat sub forma unui program de studii de tip post-universitar adresat celor motivați să se formeze în domeniul dezvoltării și inovării macro-regionale, precum și un prim program de tip pre-doctoral, menit să orienteze tot mai mulți candidați la doctorat către abordări mult mai ancorate în realitatea social-economică actuală și către oportunitatea ghidată de a conferi orientare pro-antreprenorială propriilor teze și proiecte profesionale ulterior dezvoltate.

Coordonatorul Național SUERD din partea MAE a evocat în mod special posibilitatea ca, în urma Președinției României la SUERD, axată pe inovare prin clustere, huburi și lanțuri valorice, să poată fi mai convingător susținute, și de către Guvernul României, câteva proiecte fanion în domeniul economiei circulare.

În acest sens, în ceea ce ne privește, ne-am implicat în ultima perioadă intens în promovarea politicilor pro-active favorabile noii economii circulare, chiar prin organizarea unui program mini-MBA destinat antreprenorilor și experților în managementul economiei circulare și dezvoltării durabile, în parteneriat și cu sprijinul Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu “Ernest Lupan” (IRCEM, Cluj Napoca) – reprezentant în România DG Environment, Comisia Europeană. În viitorul apropiat, am conturat deja, împreună și cu alți parteneri, un prim proiect, aplicabil la nivel național, focalizat pe formarea unui nou lanț valoric în domeniul industriei Wellness – bunăstarea materială și spirituală rezultată din coroborarea tuturor modalităților de promovare a educației pentru sănătate, îngrijire personală, centre spa și turism de sănătate, social și conștient sustenabil. De altfel, o conferință specială va fi organizată, în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului și Acțiunea Ecologică Română, în domeniul dezvoltării durabile și ecologiei sistemice, în cadrul căreia vom face un prim exercițiu de lobby instituțional în favoarea promovării la Bruxelles și la Viena a acestei inițiative a societății civile și mediului academic din țara noastră.

În principal, aș reține faptul că Secretarul de Stat MAE, Dr. Gabriela Melania CIOT, a reliefat că sunt, pe viitor, necesare o mai mare reducere a obstacolelor artificiale de tip birocratic în calea transpunerii Strategiei ce urmează a fi revizuită până anul viitor, precum și o canalizare mult mai pragmatică și coerentă a finanțărilor 2021-2027 spre obiective realiste și stringent utile și din unghiul intereselor proprii României și sub-regiunii din care face parte.

De altfel, și reprezentantul DSP – Punctul de Contact SUERD (găzduit de Viena și București), Dr. Dan BĂLĂNESCU, a scos în evidență că, de acum înainte, această tânără instituție se va concentra mult mai pregnant pe popularizarea Strategiei, în special prin social media și a unor evenimente cu participare mult mai largă a reprezentanților comunităților locale. În plus, una dintre prioritățile care mi-a reținut atenția și sperăm să se confirme în practică, se referă la atragerea și a altor investitori, inclusiv de tip privat, care să contribuie la co-finanțarea proiectelor și la transpunerea sinergiilor posibile între diversele arii prioritare SUERD, așa cum și-au exprimat dorința majoritatea reprezentanților Statelor Membre SUERD.

Sever AVRAM

Coordonator General CIO-SUERD ”Jean Bart”

mai mult
PromovateSocial

Ar trebui ortodocşii să serbeze Halloweenul?

halloween2

De ceva vreme, în România, la fel ca în majoritatea ţărilor europene a pătruns tradiţia celebrării Halloween-ului, o „sărbătoare” cu profunde accente anticreştine.

În acest sens, vă prezentăm trei motive pentru care creştinii ortodocşi nu trebuie să marcheze această sărbătoare păgână care înregistrează o popularitate crescândă în rândul românilor.

  1. Tradiţia de Halloween îşi are originea în adorarea păgână a spiritelor şi a unui zeu celtic al morţii, străină de cultura, credinţa şi spiritualitatea românească.

Într-un articol publicat în Ziarul Lumina, Pr. Nicolae Achimescu explică faptul că Halloweenul „îşi are originile într-o sărbătoare păgână, respectiv în sărbătoarea celtică a recoltei şi a Anului Nou, Samhain”.

„Noaptea de dinaintea Anului Nou era un timp intermediar, în care ce a fost vechi a trecut şi ceea ce este nou încă n-a sosit. În această noapte, graniţa dintre lumea celor vii şi a celor morţi putea fi traversată. Acum, magia şi ritualurile religioase aveau o eficienţă sporită. Spiritele morţilor puteau accede, în această noapte, spre lumea celor vii”, menţiona pr. Nicolae Achimescu.

  1. Halloween-ului promovează sub masca divertismentului cultul morţii, personificarea morţii şi a forţelor răului, aceasta fiind în contradicţie totală cu natura şi menirea Bisericii.

„Această zi sau această practică a îmbrăcării, a exchivării corpului uman de la frumuseţea cu care Dumnezeu l-a înzestrat şi până la a se schimonosi, din păcate, chipul pruncilor cu tot felul de idei din ce mai de care mai năstruşnice, de la spiriduşi, vrăjitoare şi până la scheletice figuri ale morţilor este ceva anticreştin”, declara în anul 2016 pentru Adevărul pr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic Ortodox din Botoşani.

  1. Tradiţiile prilejuite de Halloween au un efect negativ asupra copiilor.

Patriarhia Română şi-a manifestat solidaritatea cu părinţii îngrijoraţi faţă de organizarea în tot mai multe instituţii publice de învăţământ din România (de la grădiniţe până la liceu), a unor serbări de Halloween.

Într-un comunicat de presă emis în anul 2014, Biserica evidenţia că „în ultimii ani în şcolile româneşti sunt tot mai des organizate o serie de activităţi pe tema nonviolenţei, însă la astfel de manifestări ca cea de Halloween, sub pretextul distracţiei, elevii sunt invitaţi şi chiar îndemnaţi la practici oculte şi la adoptarea unui comportament nefiresc, adesea violent”.

(basilica.ro)

mai mult
CreștinătatePromovate

Lecția despre smerenie. Gabi Dima are nevoie de ajutor!

Casino1

Zilele trecute, când am postat pe blog materialul despre amfiteatru, un domn pe un grup de facebook m-a acuzat că articolul este narcisist și că a fost făcut doar pentru a promova blogul. Mi s-a părut o remarcă fără sens. Eu scriu pe blog ca o terapie pentru mine în primul rând si nu am reclamă pe el. Scriu despre mine pentru că despre asta este un blog, nu pentru că sunt narcisistă și pentru că în ani de zile de presă am descoperit că oamenii percep altfel situațiile pe care le prezinți atunci când le dezvălui ceva personal, empatizează altfel cu subiectul.

Am avut însă și eu perioada mea narcisistă. Și în perioada aia am făcut multe greșeli și am rănit mulți oameni. Cu vorba, cu scrisul! Dacă nu am apucat să îmi cer scuze de la toți o fac și pe calea aceasta! În apărarea mea pot spune doar că de atunci am evoluat și sunt un om mai bun.

Eu lucrez în presă din 2002 și la momentul acesta se poate spune că sunt un jurnalist cu o anumită vechime. Hârjâit, cum ar spune colegii mei! Asta, însă, nu dă dreptul nimănui să se considere superior celor care vin din urmă și care ating, timid sau în forță, menirea jurnalistului: aceea de a informa și mai ales de a ajuta.

Pe Gabi Dima, colegul de la Prahova Zi de Zi și Info Ploiești City și de la alte câteva site-uri, nu îl cunosc suficient de bine și nu pentru că nu ar merita asta, ci pentru că am fost prea înfumurată și nu am acceptat să-i acord o șansă cât de mică. Atât de înfumurată, încât nu mi-a păsat nici măcar că este bolnav grav și cu toate acestea se luptă să facă ceva. În urmă cu câțiva ani, când a apărut Gabi în peisajul jurnalistic ploieștean, eu țineam atât de mult la principala regulă a presei de calitate-aceea de a scrie corect românește, încât nu mai vedeam altceva. La un moment dat, Gabi, care mergea de obicei la știri sportive, a postat ceva pe facebook. Era o știre despre un festival micuț, pe undeva pe la țară, parcă. O știre neimportantă, gândeam eu și alții ca mine la acel moment, scrisă cu multe greșeli de ortografie și gramatică, încât să poată fi scuzat. Am luat foc când un domn care comenta la postare, ne-a băgat pe toți jurnaliștii în aceeași oală cu Gabi, cu greșelile lui Gabi, de fapt! Și eu și alți doi colegi ai mei, la fel de experimentați. L-am desființat din comentarii și el nu a ripostat atât de dur cum ne așteptam să o facă. Nu aveam ceva cu el personal, ci cu ideea că oricine s-ar putea numi jurnalist, scriind pe un site verzi și uscate. L-am șters pe Gabi din lista de prieteni, că na, nu poți fi prietenă chiar cu oricine și nici nu l-am mai băgat în seamă atunci când ne întâlneam la diverse evenimente.

Primul care m-a certat a fost soțul meu, care nu a înțeles de ce aveam eu o problemă cu faptul că scrie Gabi cu greșeli. Că doar nu era despre mine și în niciun caz nu reprezentam eu jurnaliștii din întreaga lume. Că oricine este liber să se exprime așa cum vrea și unde vrea, că e loc sub soare și pentru ”site-ul de cultură” și pentru Libertatea. În plus, Gabi are ceea ce ne lipsește multora dintre noi: dorința de a se implica! (După ani de zile de ajutat oameni, credeți-mă că ai și momente în care vrei să spui Stop și în care vrei să te gândești mai mult la tine decât la alții. Ca să nu mai spun că am întâlnit zeci de oameni care ar fi vrut să scoată presa castanele lor din foc) Așa bolnav cum era, tremurând din toate încheieturile, Gabi făcea evenimente caritabile, strângere de fonduri, descoperea cazuri sociale și promova, așa cum se pricepea el, evenimentele din județ. L-am și ajutat cu promovarea unora dintre spectacole, evident după ce mi-au căzut galoanele.

Gabi Dima a fost diagnosticat la vârsta de 9 ani, cu maladia Wilson, afecțiune netratabilă, legată de o acumulare de cupru în țesuturi și organe, în special în ficat și în encefal. Se simte mai rău acum decât acum câțiva ani când l-am cunoscut eu. Ultima dată când ne-am văzut, la o conferință de presă la filarmonică, aproape că nu am înțeles nimic din ce a spus. Am simțit nu milă față de el, ci furie față de mine însămi. Că am fost oarbă la durerea cuiva de lângă mine, că m-am ghidat după principii care nu ar trebui să se aplice ad litteram.

Smerenia este o mare calitate și nu înseamnă că nu îți cunoști propria valoare. Să fii modest nu înseamnă să nu știi cine ești, ci din contră, să știi foarte bine  și cu toate acestea să rămâi la locul tău.

Nu știu din ce trăiește Gabi. Dacă site-urile lui îi aduc prea mulți bani. Se pare că nu, pentru că are nevoie de ajutor. Zilele trecute am primit de la el un comunicat despre un spectacol caritabil. Nu despre vreun alt copil, om bolnav sau bătrân, sărac sau mai știu eu ce ar putea să promoveze el pentru ajutor, ci despre el. ”Gabi Dima – OMUL, cu bune si cu rele. Din nefericire, viața nu prea i-a zambit. I-a zambit el, în schimb,  cu acceptare și optimism...”

I-am cerut detalii pentru că în comunicat scria mai multe despre spectacolul caritabil pe care îl organizează prietenii pentru el, decât despre ce are nevoie. Normal. E mai ușor să scrii despre alții decât despre tine. ”Bună. Am nevoie în principiu să-mi fac dantura și să cumpăr tratament: Cuprenil, zinc, vitamine care neutralizeaza cuprul din ficat .Contul este pe pagina evenimentului, însă primul pas e sa se doneze duminică, ca saptămâna viitoare sa mă duc la dentist, doctor. Detalii ai în comunicat. Mulțumesc mult. Sărut mâna!”

 Duminică, 3 noiembrie, la Baza sportivă „Kiru Sport” din Ploiești, începând cu orele 13.00, oameni inimoși, dornici să ajute, au prilejul de a participa la un spectacol caritabil organizat pentru Gabi Dima de către un grup de prieteni..În cadrul evenimentului, artişti foarte apreciaţi se unesc pentru a crea împreună un spectacol – mozaic artistic potrivit pentru copii, dar și pentru adulți, în scop caritabil. Pe această cale dorim să le multumim tuturor celor care ne susțin, care sunt alături de noi și care au acceptat să dea din timpul lor, din talentul lor, din banii lor fără a accepta ceva la schimb.

Din programul mozaicului artistic vor face parte: Trupele de dans Asamblul Kymata al Comunității Elene Prahova, trupa de Teatru și Dans Dia Fun, Happy Dance, Ploiești Dancer, Fabiana Vuță, Sophy Dance, moment de Fetno Dance cu Lișiță Eliza, demonstrații de kickboxing ale cluburilor Florin Ghiță Academy, Ambiția MMA Mădălin, Felix Kombat Gym, Zumba cu Ancuța, salsa și invitați surpriză.Turneu de mini fotbal cu Gruparea Young Wolves (Petrolul Ploiesti), Dechatlon Ploiești, Info Ploiești City, Radio Prahova, MediaSud.ro, Daniel Chiriță and friends, echipe de juniori de la Școala de fotbal Daniel Chiriță, OU Concordia România și Petrolul Ploiești.

Așadar, vă invităm să vă alăturaţi acestui demers, să strângem rândurile într-o tabără a prieteniei care poate câştiga atunci când reuneşte cât mai mulţi aliaţi.  Spectacolul este un demers caritabil, intrarea liberă!  Orice spectator poate dona orice sumă,  un gest prin care vom contribui  financiar să-l sprijinim pe Gabi Dima, la rândul lui un suflet nobil, caritabil. Muzica, dansul, partide de minifotbal și alte surprize vor transforma evenimentul într-un spectacol de excepție.

Organizatori: Cabinetul Individual de Psihologie Cătălina Dan, DJ Marian Anghel (Life Time Events), MediaSud.ro, Cabinetul de Cosmetică Nicoleta Moldoveanu și Baza Sportivă Kiru Sport în colaborare cu INFO PLOIEȘTI CITY, Fitness Club Nico și ACS Dinamo Victoria Ploiești. Partener foto: PhotoStudio Ploiesti. Parteneri media: www. Mediasud.ro , www.prahova-news.ro , VP TV.

Sponsori – Parteneri: Dechatlon Romania (Ploiești), Vată pe băț la „Piticu Șugubăț, Errebi International, Fab Flowers Ploiești, Salonul de Cosmetică Eden Ploiești ,DaDa Scholl-Ateliere de creație. Eveniment sustinut de: Poliția Locală Ploiești, ISU Prahova și Penitenciarul Ploiești.

Mai multe detalii despre eveniment pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/events/1898401430306204/ Vă așteptăm cu drag!”

Gabi Dima are nevoie de bani să se trateze. Și ca să dea încă o data peste nas tuturor jurnaliștilor care scriu presă de calitate și atât, va dona 10-15% din suma pe care o va strange unui caz umanitar. Ca așa a învățat el că merg lucrurile și că în orice trebuie să fie un echilibru. Nu îl cunosc bine pe Gabi Dima. Pierderea mea, cu siguranță! Dar știu că trebuie ajutat pentru că merită mult mai mult decât ce i-a dat viața. Gabi Dima sau cum se prezintă pe facebook: Ziarist. blogger. ” Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta ” N.Iorga.

(ralucaeparu.ro)

mai mult
CronicăPromovate

Ultima zi în care am plâns

Colectiv

Ultima zi în care am plâns. Puteam să mă tai cu lama, că nu curgea sânge din mine. Colectiv, acu’ patru ani

Greu de crezut, da’ am băgat și io lacrimi în batistă, relativ recent, înafară de muci. Până pe 30 octombrie 2015, dimineața, nu credeam că o să mai pot plânge vreodată. Aveam 46 de ani și mi se întâmplase ultima oară să bocesc după ce îmi plecase nevasta de-acasă, după paișpe ani în care ne-am dăruit unul altuia cei mai frumoși ani, ai tinereții. Da’ atunci, prin toamna lu’ 2009, am urlat ca lupu’ la lună singur în casă. În schimb, în acea dimineață, de acum patru ani, am plâns fără să-mi dau seama.

În crucea nopții, mă sună Magda Spiridon: „Băi, a sărit în aer un club! Mișcă-ți curu’!”. Eram liber, proaspăt matol și abia ațipisem. Am refuzat oferta. Nici azi nu știu dacă a fost bine sau nu, pentru confortul meu psihic, că nu m-am dus acolo, atunci.

Dimineața următoare trebuia să fiu de vardie pe online. Mă trezisem, da’ încă nu mă cuplasem la „aparate” și nu știam de nasulie mai nimic. Mă sună iar Magda și-mi zice: „Te duci la IML!”. Io motivez că-s de serviciu pe net și refuz din nou. Magda o sună pe Simona Ionescu și mă dă-n gât că mă trag pe cur. Mă sună Simona și, împins din spate din toate părțile decisive, sar într-un taxi și ajung la Mina Minovici în zece minute.

Nu știu cum a fost acolo, la club, după prăpăd, da’ pot să spun că atâta jale cât am simțit în acea dimineață la IML n-am mai trăit ever. Și am trăit destule. Am văzut oameni care se dădeau cu capu’ de pereți morgii și care cădeau din picioare ca popicele la bowling după ce ieșeau de la „identificare”. Și i-am văzut și pe cioclii de la prăvălia de sicrie din curtea instituției care-și frecau mâinile că o să vândă coșciuge într-o zi cât pentru un an.

Am dictat la telefon, cu punct și virgulă, un reportaj pe care nici măcar nu-l scrisesem. Îl aveam în cap. Mi-am dat seama că plânsesem abia după ce am terminat dictarea. Gulerul maletei mi-era ud și pleopele mai să mi se lipească de la frig.

Când m-a „ridicat” Viorel Hanu din Poarta IML-ului, amorțit de ger,dupăamiaza, și am ajuns într-o crâșmă, puteai să mă tai cu lama că nu curgea sânge din mine. O sticlă de votcă s-a scurs în mine ca apa de la robinet pe tubulatură.
Am căutat textul dictat atunci și nu-l mai găsesc, că netul cam face fițe de când s-a schimbat site-ul gazetei. Dar, cumva, îl recuperez io.

Pozele astea proaste io le-am făcut cu un telefon de căcat.


De atunci n-am mai plâns.

(Mihnea-Petru Parvu)

mai mult
1 2 3 4 5 57
Page 3 of 57