close
Personalități

23 IANUARIE 1512 – ÎNCEPUTUL DOMNIEI LUI NEAGOE BASARAB ÎN MUNTENIA

Neagoe Basarab, domnitor muntean, plin de evlavie și erudit, viteaz și dibaci în meșteșugul armelor și organizarea armatei, iscusit gospodar, politician desăvârșit, un abil diplomat, un domn ager și bun psiholog, cu reale calități de pedagog, a fost omul epocii sale.
Cel care a reușit să lase în urma sa celebrele „Învățături” către fiul, Teodosie, a condus țara Românească după principii europene, renascentiste, a transformat Argeșul în Capitala Ortodoxismului, a reușit să fie în atenția regilor Ungariei, a sultanilor, a Papei sau a venețienilor. Totodată, Neagoe Basarab este primul boier ajuns domn al Țării Românești, prin intermediul „partidului” Craioveștilor.

După ce a urcat pe tronul Țării Românești (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerțului și meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A practicat o politică de echilibru, căutând să contrabalanseze suzeranitatea turcească prin legaturi diplomatice cu puterile creștine.

A încercat de pildă să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici. Continuă viziunea și obiectivele politice inițiate de Ștefan cel Mare și încearcă să devină parte a unei coaliții a statelor răsăritene împotriva Imperiului Otoman.[2][3] În anul 1519 Neagoie Basarab împreună cu Ștefan al IV-lea trimit un singur ambasador la Vatican prin intermediul căruia “Basarab și aleșii săi fii Theodosie și Petru și urmașii săi și Ștefan și fiii săi” promiteau că vor participa alături de ceilalți principi creștini și de papă la “sfânta expediție împotriva lui Selim, tiranul turcilor”. Țara rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman.

Neagoe Basarab a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe (în Țara Românească, în țările din Balcani, Patriarhiei Ecumenice, lăcașurilor de cult din Ierusalim și de la Muntele Sinai). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole.

În 1512 ieromonahul Macarie tipărește un Tetraevanghel slavon laTârgoviște cuprinzând cele patru evanghelii așezate în ordinea canonică: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Această lucrare conține un cuvânt înainte aparținând lui Neagoe Basarab, din care spicuim: ‟ Pentru că Dumnezeu, Cel căruia întru Treime ne închinăm, a binevoit să umple Biserica Sa cu cărți sfinte pentru folosul cititorilor, drept aceea și eu, întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul și de Dumnezeu păzitul și domn însuși stăpânitor Io Basarab /…/ am râvnit pentru această de suflet mântuitoare carte Tetraevanghel, cu ajutorul Sfântului Duh și cu dragostea către sfintele Biserici /…/. Rog deci pe cei tineri, pe cei vârstnici și pe cei bătrâni, care veți citi sau veți scrie, pentru dragostea lui Hristos, să îndreptați iar pe noi care cu osârdie ne-am trudit la această lucrare, să ne binecuvântați, pentru ca împreună slăvind pe Tatăl, din care sunt toate, pe Fiul, prin care sunt toate, și pe Duhul Sfânt, întru care sunt toate, să aflăm aici pace și milă, iar dincolo să ne bucurăm de lumină și fericire.”

Este ctitorul complexului monahal și al bisericii monument din Curtea de Argeș (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeș care era căzută în ruină “ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine”Reprezentările de pe fațade exterioară a bisericii prevestesc – înainte de apariția reformei protestante – pictura exterioară moldovenească și inaugurează după cum afirmă Sorin Ulea și Paul Chihaia o viziune militantă unitară a românilor ortodocși în lupta împotriva turcilor.

Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi sud-est europene, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie, scrisă în slavonă, dar tradusă după cum s-a speculat de Udriște Năsturel în română cândva pe la jumătatea veacului al XVII-lea (există o copie atestată în limba română din 1654).

Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în „învățăturile” sale către fiul său Teodosie, așternu pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci și principii de îmbunătățire spirituală, care oferă celor ce le vor urma moștenirea adevăratelor valori, cele duhovnicești. Această monumentală lucrare a fost creată între anii 1519-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Ion Dumitriu-Snagov a comentat un manuscris aflat în Biblioteca Valliceliana di Roma, aducând dovezi referitoare la faptul că „învățăturile” lui Neagoe Basarab au fost plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei culturi, moralități și viziuni princiare a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaștere oficială ca împărat de către Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a șters în principiu numele Neagoe și Teodosie, înlocuindu-le cu Vasile și Ivan. Nu a fost insă destul de consecvent și a uitat să înlocuiască de exemplu numele Neaga (mama lui Negoe Basarab), precum și numele fetelor voivodului: Stana, Roxana și Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanța acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă, după cum menționam, de Ion Dumitriu-Snagov.
https://www.historia.ro/…/neagoe-basarab-un-inceput-de…
https://ro.wikipedia.org/wiki/Neagoe_Basarab

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.