Seara de aseară la Cenaclul „I. L. Caragiale”
28 octombrie, A. D. 2024
Membrii Cenaclului Literar I.L. Caragiale s-au reunit la sediul Filarmonicii „Paul Constantinescu”, la ceasul obișnuit dinaintea unei înserări calde și calme de sfârșit de octombrie. Rubricile permanente s-au derulat în prezența ivitatului nostru, Gabriel Klimowicz, cunoscut jurnalist și realizator tv. și a însoțitorilor acestuia (soția, fiul și scriitorul, traducătorul, eseistul Vasile Moga).
《CEL MAI RECENT POEM a cuprins o selecție din creațiile Emilia Luchian („Nu aleg”, „Arată-mi”), Ana Nedelcu („Dualitate”-acrostih, „Cimpanzeul înfometat”), Katy Enache („Bătrânul”), Maria Bem („Poetul și marea” din recentul său volum „Fluxul și refluxul sentimentelor”). Au completat cu creații la fel de inspirat Luminita Bratu („Cu storurile trase”), Sorana Brucãr („Toamna din mine”), Frone Ilarie Adrian („Femeia secolului XXI”, „Poetul și ciuta”, „Femeia singură și tristă”) și Gheorghe Stănescu („Oprește-te, Oltule, e toamnă!”, „Octombrie, suflet de artist”).
》LECȚIA DE POEZIE a reunit versuri insolite din creația lui Pablo Picasso (Ana Nedelcu), Mircea Vulcănescu – „Litanii” (Emilia Luchian), Fernando Pessoa „Jocul spiridișului”(Luminița Bratu), Omar Khayyam (Adrian Frone) și un tandem pe tema ploii al Anei Blandiana și Nichita Stănescu ( Sorana Brucăr). Doina Ofelia Davidescu a încheiat cu versurile lui Ion Stratan („Studiu”).
》11 MINUTE DE ISTORIE ne-au purtat prin lumea daimonului sarcasmului și cenzurii, a Zeului scriitorilor și poeților. Numit Momos, Momus sau Momun este spirit de vinovăție răutăcioasă și critică nedreaptă. Numele lui este legat de moamb, adică „vina” sau „cenzura”. Este descris în arta clasică ca ridicând o mască de pe față. Acesta a fost alungat de către Zeus din Olimp pentru vina de a fi adus critici creațiilor zeilor. Omul creat de Zeus a fost criticat că nu avea inima la vedere pentru a i se citi gândurile, Casa Atenei a fost criticată pentru că nu avea roți, iar Taurul lui Poseidon, pentru că nu avea ochi sub coarne. Singură, Afrodita, cu frumusețea ei impecabilă se pare că a scăpat de critici. Totuși era prea vorbăreață iar sandalele ei scârțâiau. Pentru sarcasmul, satira și ironia la adresa zeilor, Memos e alungat din Olimp între pământeni, unde continuă să-i disprețuiască pe zei. Drept pedeapsă este legat de o stâncă și i se taie bărbăția. Este oglindit în diferite moduri în literatură. Printre altele, i se atribuie pornirea Războiului Troian pentru a reduce populația umană. Este personaj în operele lui Esop, Hesiod, Sofocle, Platon și Cicero. Este întâlnit adesea sub denumirile de „mizantrop”, „cusurgiu”. În secolele XIX și XX Momos are natură burlescă, similar lui Arlechin sau Joker.
Gabriela Petri a adăugat un scurt comentariu referitor la Eufeme, opusul acestui personaj bizar. Dacă Momos este un zeu al deziluziei și dezamăgirii, Eufeme aduce laude și îndulcește lucrurile.
》CINEMARTOR, rubrica colegului nostru Gabriel Comanroni, spre regretul nostru, nu s-a ținut din motive obiective.
》 Ne-a onorat cu prezența, fiind recomandat în mod fugar, Radu Cristian Alexe, autorul unei monografii dedicate Colegiului Național „Alexandru Ioan Cuza”, fost elev al unității de învățământ și absolvent al promoției 2010. Intitulată „Colegiul Național <<Alexandru Ioan Cuza>> din Ploiești, studium, scientia et sapientia, file de monografie”, lucrarea oferă celor interesați o incursiune detaliată în istoria și tradițiile uneia dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ din Ploiești.
》LECTURA DE CENACLU l-a avut ca protagonist pe invitatul nostru special, Klimowicz Gabriel, jurnalist, realizator de emisiuni tv., scriitor, și s-a desfășurat sub nu puțin provocatorul motto: „Eu nu cer să fiu liber în interiorul pușcăriei, ci în afara ei”. Distinsul nostru invitat a fost însoțit de membrii familiei și de Vasile Moga, scriitor, traducător și prieten. Leonida Chifu, amfitrion, – prin prisma deformării profesionale (el însuși reporter, jurnalist) – ne-a prezentat invitatul într-o expunere biobibliografică cu accente de interviu. Astfel am aflat despre o remarcabilă experiență profesională dar și câteva povești adevărate despre Grupul „Mansarda” și întâlnirile memorabile cu poetul și scriitorul Ioan Alexandru, dar și cu Petre Țuțea, uimitor supraviețuitor al unor timpuri nimicitoare, nu prea îndepărtate. Intersectarea cu personalități ca părintele Cleopa, părintele Galeriu și părintele Dumitru Stăniloae au avut o importanță aparte în formarea lui Gabriel Klimowicz. Vitrina Cenaclului a devenit aproape neîncăpătoare pentru cărțile domniei sale. Volumele cu titluri care suscitau un interes imediat, așezate într-o cazemată imaginară, aparau percepțiile, credințele autorului, prelungind căutările dincolo de pagini sau oferind răspunsuri. Și cine nu are nevoie de răspunsuri?…
Așa după cum a propus (în majoritar secret) Leonida Chifu, a urmat o lecturare pe roluri a unui fragment important din piesa invitatului nostru „ DIVORȚUL”, ce va fi publicată în Antologia de anul acesta, SPIRALA ASCUNSĂ, a Cenaclului Literar I.L. Caragiale. „Este vorba despre un divorț paradigmatic dintre iubiții a căror căsnicie nu face față provocărilor aduse de viața concretă, de zi de zi (slujbă, nevoia unui cuib propriu, neînțelegerile privind nașterea de prunci, amestecul părinților) și „divorțul” de o societate construită numai în vederea profitului, ahtiată după bani, succes material și caracterizată de lupta dintre orgoliile personale ale fiecăruia.”( G. Klimowicz)
Animați de ineditul propunerii au participat colegii: Leonida Chifu (El), Nicu Drăgulin (Președintele), Sorana Brucăr (ea), Klimowicz junior (Tânărul, Șahistul), Doina Ofelia Davidescu (Secretara). Interpretarea dramatică și entuziast realistă a lui Leonida a plăcut autorului și asistenței, dar, considerând-o ușor exagerată, a atras și câteva critici colegiale.
Apoi a urmat rândul „cazematei” de cărți. Rând pe rând, cărțile s-au desconspirat, dar doar în mică parte, – nedorind să strice plăcerea lecturării -, printr-o prezentare concisă, cu calm și rezervare din partea autorului.
NUNTA, roman apărut în anul 2016 la Editura Cartea Românescă
„Ce este nunta? Începutul sau finalitatea iubirii? E legămînt spiritual pentru vecie sau doar un contract social? Este un drum, o devenire sau doar un parteneriat parafat în patul conjugal? Participă divinitatea la acest ceremonial sau e doar cel mai mare „banchet” din viata mirilor?…” Cititorii vor găsi răspunsuri în paginile romanului, poate, sau vor adăuga alte întrebări celor nedescifrate încă.
Ana Nedelcu comentează a priori, presupunând o asemănare a gândirii interogative a autorului cu Contractul social lui Jean-Jaques Rousseau, care pare să apară rupt și transpus într-o căsătorie.
STRĂINUL DIN ȚARA MARELUI NIMIC, roman apărut în anul 2019 la Editura Tritonic
„ Omul care cade în plasa Marelui Nimic își pierde umanitatea și devine carne de tun pe câmpul de bătălie spirituală al propriului său suflet. Aceasta e ispita supremă. Plasa Marelui Nimic, care îi ispitește pe cei mai mulți, majoritari în această țară, e țesută din lene sufletească și supunere în fața zeului confort. Străinul din aceasta țară este cel care, cu pretul vieții, se opune majoritații și refuză să se lase atras de mirajul și confortul Marelui Nimic.
Adrian Frone îl asociază cu Kafka și universalitatea poziției puterii față de democrație.
LUMEA TICĂLOȘILOR, roman apărut în anul 2016 la Editura Ratio et Revelatio
„Trei prieteni în căutare de „mai bine””, își aleg căi diferite. Unul devine securist, altul jurnalist și cel de-al treilea calugar. Totul este adevarat și, în același timp, fictiune. Viața celor trei descrie ultima perioadă a dictaturii lui Ceaușescu și primii ani de după evenimentele din decembrie. Apar formele absurde, grotești, dureroase, ale dictaturii cu lipsa de libertate, foametea, minciuna zilnică și crima. Dupa decembrie ’89 vin manipulările, trădarile, jaful deșănțat, simularea stângace a democrației și chinurile facerii unei prese, nu întotdeauna libere, dar pluraliste. Dincolo de ficțiune, în realitatea grotească își fac loc o serie de personalități care se opun „lumii ticăloșilor”. Așa sunt poetul și politicianul Ioan Alexandru, părintele Galeriu, Petre Tutea, părintele Cleopa, părintele Staniloaie și alții, care fac parte din trama cărții. Un roman realist despre viața noastră.”
BĂTRÂNUL, roman în două volume, apărut în anul 2021 la Editura Coresi
„ … este romanul a 100 de ani de istorie trăită. Victor s-a născut în Basarabia anilor 1920. Ruperea Basarabiei de România, pierderea Ardealului, cutremurul devastator din 1940, rebeliunea legionară, dictatura lui Antonescu, războiul împotriva rușilor, războiul împotriva nemților, comunismul, cooperativizarea, arestarea culturii, pușcăriile politice, foametea, dictatura lui Ceaușescu, lovitura de stat din ’89, capitalismul, universitatea și bătrânețea, toate fac parte din viața lui. El a fost martor și martir. E viața dinamică a unui bărbat puternic, pe care nici bătrânețea, nici moartea nu reușesc să-l înconvoaie. Un bărbat care, spre sfârșit, trăiește din plin drama amurgului, disprețuit de ceilalți, prea ocupați cu propriile vieți și egoisme.” Deasupra unui univers împărțit între realități șocante și întâmplări miraculoase plutește Duhul lui Dumnezeu cu iubirea și mila lui, conchide autorul.
FAKE NEWS, roman apărut în anul 2022 la Editura Coresi
„ Doi jurnaliști încearcă să spună adevărul, într-o lume asaltată de fake news. Redacția, patronul-politician, manipularea populației, justiția și serviciile secrete corupte, statul mafiot, sunt „personajele”. Un thriler în căutarea adevărului care zburlește părul. Democrația este desființată prin fake-news. Credințele, Biserica, națiunea, cultura națională, istoria națională, interesul național, sunt puse sub semnul întrebării de ideea unei lumi globale. Marea resetare se întinde implacabil. Cine învinge? Adevărul sau fake news?” Răspunsul acestor întrebări, rezultatul strădaniilor jurnaliștilor și distanța față de fatalitate vor fi dezvăluite doar prin citirea romanului.
FRICA, roman apărut în anul 2024 la Editura Coresi
„ Frica guvernează. E instrumentul principal de guvernare globală. Din frica de moarte, omul e în stare să renunțe la libertate, la drepturile sale elementare, la onoare, la cinste, la Dumnezeu și, în mod ciudat, chiar la viață. Frica devine concretă, ca un animal monstruos care răspândește teroare. E diabolică, crudă, înspăimântătoare. Are pretenția ca oamenii să i se închine ca lui Dumnezeu, să i se abandoneze total, să i se supună la modul absolut.”
După prezentarea celei mai recente cărți, incitantă prin promisiunea dezvăluirii distopiei, asistența a oscilat câteva scurte momente, nedecisă, între a păstra o tăcere reflexivă și a iniția comentarii nesfârșite. Prezența lui Gabriel Klimowicz, a produs o avalanșă de sentimente bune de luat în seamă, însoțite de admirația și prețuirea noastră. A fost răsplătit cu sincere și binemeritate aplauze.
În încheiere, îmi doresc și îmi mai permit să-l citez pe stimatul nostru invitat:
„Fără întrebări nu putem trăi cu adevarat. Ele sunt motorul devenirii noastre. Dacă suntem bine înarmați cu întrebările arzătoare ale existenței, putem pleca în viață după propriile noastre răspunsuri. Succesul va fi garantat.”
Dle Klimowicz, vă mulțumim pentru că ne-ați onorat invitația. Chapeau!
Au participat: Gabriel Klimowicz, Vasile Moga, dna. Klimowicz, Klimowicz jr., Florin Manole, Cătălin Apostol, Leonida Chifu, Năstaca Chifu, Alice Neculea, Emilia Luchian, Ana Nedelcu, Caty Enache, Maria Bem, Luminița Bratu, Sorana Brucăr, Gabriela Petri, Doina Ofelia Davidescu, Adrian Frone, Gheorghe Stănescu, Florin Sălceanu, Nicu Drăgulin, Dan Constantin, Corina Nistor, Toni Savu.
Sub coordonarea Asociației Culturale 24 PH ARTE, Președinte Ioan Vintilă Fintiș
Afiș și cronică: Doina Ofelia Davidescu, secretar literar
Fotografii: Ana Nedelcu, Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu
Film: Gabriel Arghiropol
„Nu există patriotism fără patrimoniu”
