Conducători ai armatelor împăratului bizantin Teofil din secolul al IX-lea, cei 42 de mucenici au fost luați în sclavie atunci când musulmanii au asediat orașul Amoreea. Întemnițați timp de șapte ani, vreme în care toți ceilalți creștini închiși au fost uciși, comandanții au rezistat la toate ademenirile și amenințările musulmanilor de a se lepăda de dreapta credință, dar nu au cedat.
Prin urmare, au fost înjunghiați și, fiindu-le aruncate trupurile în Eufrat, s-au găsit imediat pe lângă mal, de cealaltă parte, întregi, capul fiecăruia lipindu-se de trup, de parcă nici nu ar fi fost tăiat. Și le-au luat credincioșii și le-au îngropat cu cinste, dând slavă Domnului pentru biruința mucenicilor.
(Cătălin Rusu)
