toamnele șăgalnic
firul de frunză rămasă
gânduri culoarea-și
închisă-n pictează parfum
stacojiu castană
lumină și umbră ziua
mai scurtă sedusă
în soare apune
o mie de gânduri cădere
înnoadă în mine
miros de mere coapte
dorințe pe a dorului aripe
un colț de stea pământ
aproape nopți, zile
deșirând iubire
toamnă de-o seama
fiecarui om fir cu fir
tăcerii o dată cu ploaia
bogat sunt eu în gânduri
de dorul unei zile
de nouri, ploi, soare m-a
ales pe lunga-mi haină floare
la rever dator rămăn de nu-i
prea târziu aștept și
…toate vin și pleacă!
Ana Urma
