Una dintre cele mai clare amintiri din copilărie despre Tulcea e legată de hotelul Delta.
Trebuie că era 1981, cel mult 1982, era septembrie,
și mergeam cu tata în Delta Dunării, de ziua Pompierilor.
In noaptea de dinaintea plecării, am dormit “hotelul mare de pe faleză”.
Nu stiu ziua cum a fost, îmi amintesc vânzoleala, vapoare și șalupe in port, soare și miros pregnant de motorină.
Dupa masa de seară, am urcat în cameră.
“Mai ies puțin că am niște discuții de terminat”, mi-a zis taică-miu. Știam ce însemna asta: șpriț.
“Vin repede” a promis. Și asta știam ce înseamnă.
N-aveam o problemă să stau singură. Aveam cu mine cărți și-aveam oricum un univers plin, nu mă plictiseam în el.
Mă culcasem când s-a întors tata, spre miezul nopții. Dar nu venise să doarmă.
L-am simtit și m-am trezit.
Avea în mână o farfurie mare, acoperită cu un șervețel.
“Uite, ți am adus ceva bun. Că eu mai stau puțin cu băieții”
Am sărit din pat. Speram la o prăjitură sau la o felie de tort, dar când am dat șervelelul la o parte trebuie că dezamăgirea mi s-a citit pe față. Nici nu înțelegeam ce e in farfurie
De-li-ca-te-să, tată, delicatesă. Raci!
Raaaci?
Nu mi s-a părut convingător nici după ce mi-a arătat cum să curăț, ce să arunc, ce să mânanc.
El s a întors la șpriț, eu am rămas cu racii. Îmi fugise somnul. M-am învârtit prin cameră, m-am așezat pe pat, m-am ridicat, m-am dus pe la baie să mă prostesc în oglindă.
Intr-un final, aproape ca pe o pedeapsă, am luat farfuria cu raci, m-am cățărat și,
stând turcește pe pervazul lat al ferestrei și privind de sus faleza,
am început să mănânc.
Legănate de Dunăre, bărcile dormeau. Răsărise luna și arunca un pod de lumină între maluri și era, cumva, atâta liniște și-atâta agitație în același timp, că am rămas mult timp cu ochii la apă, fascinată. Am mâncat toți racii.
Așa a început povestea mea de dragoste cu Tulcea. Pe pervazul unei ferestre a hotelului Delta, într-o noapte de septembrie.
A doua zi aveam să pornim spre Sulina. Dar asta e altă poveste și altă iubire.
Mai jos e hotel Delta. Atunci și acum.
Oana Costea
