Acest băiețel, umblă vorba, s-a întors acasă cu o căprioară. Mama sa a făcut poza când acesta a dat să intre în locuință cu noul prieten. Puștiul făcuse o plimbare prin pădurea de lângă casă și a colectat-o pe Bambi. Lui nu i s-a părut nimic special. Doar mamei sale, care a rămas afiș.
Animalele simt inocența. Nu fug de ea, ci o caută, ca oglindire. Dacă de adulți se ascund, de copii se apropie. Sunt la fel. Vorbesc aceeași limbă, a sfințeniei.
Copiii o au. Sfințenia. Copiii și sfinții. Sfântul Serafim de Sarov avea ursul lui. Sfântul Gherasim de la Iordan, leul lui. Copilul, căprioara lui. Doar noi, ăștia maturi, ne avem pe noi înșine. De asta și suferim. Că uităm să fim sfinți.
(Paul Palencsar / Crina Manolescu)
Sursa foto și informații: Facebook