Asasinarea lui Mihai Viteazul (+) 9 august 1601
VESNICA POMENIRE!
Manastirea Simonopetra este asezata in sud-vestul peninsulei athonite. Din punct de vedere arhitectural este una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Muntele Athos.
Fiind ridicata pe 7 nivele manastirea a fost construita pe un varf muntos de langa Marea Egee. Pe la mijlocul secolului al-13-lea, Cuviosul Simeon, pustnicul care s-a nevoit in pestera de langa Simonopetra, pune temelia acestei manastiri.
In traditia manastirii se spune ca acesta a avut o vedenie in care i s-au aratat doi ingeri chiar in noaptea de Craciun, care au retezat cu o franghie varful muntos, formandu-se astfel un platou pe care sa se poata construi manastirea. Ingerii au poruncit batranului pustnic sa zideasca acolo o manastire in cinstea Nasterii Domnului.
Insa dintre cei care s-au oferit sa ajute la ridicarea sfantului lacas, multi au inceput a se teme de inaltimea la care lucrau, astfel incat tot mai multi vroiau sa abandoneze lucrul. Odata, in timp ce se lucra s-a intamplat o minune spre intarirea credintei lor. Parintele Isaia, un ucenic al Cuviosului Simeon a fost trimis de acesta sa-i serveasca pe muncitori, dar ucenicul ce fusese trimis sa-i cinsteasca pe muncitori a alunecat si a cazut in prapastie, in vazul tuturor. Dar ca prin minune o mana nevazuta l-a tinut astfel incat nici paharele ce erau pe tava nu s-au varsat.
Muncitorii vazand aceasta minune au prin curaj si au ramas sa termine lucrarile.
Odata cu finalizarea lucrarilor manastirea a fost numita “Noul Betleem” insa mai tarziu a fost numita Simonopetra, dupa numele Cuviosul Simeon, cel ce a intemeiato.
Printre ctitorii Mănăstirii Simonopetra putem aminti aici pe craiul sarb Ioan Ugliesa, care a ajutat manastirea in 1362. Alti ctitori care au ajutat manastirea cu bani sunt domnitorii romani, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Mihnea Turcitul si Petre Şchiopul.
Un loc important in istoria Mănăstirii Simonospetra il are si Voievodul Mihai Viteazul, fiind unanim recunoscut ca cel de-al doilea ctitor al ei. Prin ajutoarele directe oferite de catre Voievodul Mihai Viteazul, Mănăstirea Simonopetra a fost practic reconstruita.
Daca ati participat vreodata la vreo Sfanta Liturhie in Biserica mănăstirii Simonospetra din Sfantul Munte Athos ati avut ocazia sa auziti pomenit cu voce tare numele unuia dintre cei mai de seama ctitori ai Mănăstirii Simonospetra, (Michail Voievoda) asa cum il numesc grecii. Monahii de aici dau cinstea cuvenita ctitorilor acestei manastiri, iar in sala de primire a oaspetilor se afla la loc de cinste un tablou, in rama de stejar, al domnitorului.
Istoricii spun ca turnul arsanalei manastirii ridicat in 1567 este ctitoria unui boier roman.
Manastirea sufera mai multe incendii devastatoare in anii 1581 si 1625 fiind distruse mai multe cladiri, odoare de pret si arhiva. Pe langa aceste incendii se adauga si distrugerea manastirii de catre turci din jurul anului 1821.
La refacerea manastirii au mai ajutat si Alexandru Ipsilanti, Constantin Moruzi, Mihail Şuţu si domnitorul Matei Basarab care reface pictura biserici intre (1640-1650).
Cu toate incendiile devastatoare care s-au abatut peste ea, Manastirea Simonopetra reuseste sa pastreze o parte din odoarele de pret dintre care amintim vase liturgice, evanghelii ferecate, carti si manuscrise. Dintre cele mai de pret odoare manastirea pastreaza la loc de mare cinste o parte din lemnul Sfintei Cruci, o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, sfinte moaste ale Sfantului Dionisie din Zakynthos si mana Sfintei Maria Magdalena (care este calda la fel ca mana unui om viu) cu aceasta mana se spune ca Sf. Maria Magdalena L-a atins pe Mantuitorul dupa Invierea Sa din morti.
Text: Cătălin Rusu
Editor: Liviu Ioan Manole
