Fostul deținut politic și filosoful Bucur Stănescu, ucenic al lui Nae Ionescu, a compus la închisoarea Aiud, între 1953-1954, poemul „Drepturile omului”, cam pe vremea când avea loc conferinţa anglo-americană din Bermude, care făcea abstracție de întemnițații creștini.
DREPTURILE OMULUI
Vreau să mă plimb aiurea pe pereţi
Aşa cum se plimbau în alte zile, bune,
Pe Bulevard sau Cale veselii băieţi
Când nu ştiau ce vremea o s-adune.
Vreau să mă plimb aşa, hai-hui, lugubru
Urlând. Să-ngheţe sângele de groază
În domnul colonel cu spate dublu,
În Ştefan Koller zis Gălbează.
Mă mir şi eu de unde am răbdare
Să-ndur de ani atâta mârşăvie!
Pe lordul John aş vrea să-l văd călare
Pe tronul meu din colţ, cu murdărie.
Îl ştiu setos de orice aventură
Şi încântat de tot ce e excentric.
Aş vrea să-l văd făcându-şi pedichiură
Cu lingura, băgat sub prici, hermetic.
Aş vrea să-l văd dospind de mii de zile
Nemaiştiind de cer şi nici de aer
Să cântărească patruzeci de kile
Şi să-i descânte gardianul Maier.
La carceră încorsetat, o lună
Primind doar sfert de pâine şi cu apă,
Cu faţa smochinită cât o prună
Să-l văd trufia unde-şi mai adapă.
Aş vrea să-l văd, cu storurile trase,
În vânăta lumină de cavou
Şi macerându-l frigul pân-la oase
Pe Kipling concepând cu „If” mai nou.
Aş vrea să-i văd cu storurile trase
În vânăta lumină de cavou
Şi gâfâind sub arşiţi puturoase
Pe Churchill şi pe Eden. Ce tablou!
Ce splendid ar vorbi apoi la O.N.U.
De drepturi sacre intonând – o, da!
De nu cumva pe-aicea ghinionu’
Într-un hârdău cu terci i-ar dezbrăca
De stăpânirea veche, legendară,
Şi umiliţi ca bietul cronicar
Sub vreme terciuiţi ca sub o scară
Ar măsura docili cu alt cântar.
Vreau să mă urc în furii pe pereţi
Să urlu cum urla Tarzan odată
Rânjind să ţip la unii: nătăfleţi!
Pe alţii să-i apuc de beregată.
Aiud, 1953-1954, cam pe vremea când avea loc conferinţa anglo-americană din Bermude.
Bucur Stănescu s-a născut la 14 iulie 1916, în Roşiorii de Vede. A absolvit Liceul „Anastasescu” din Roşiorii de Vede şi apoi, în 1938, Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Licenţiat în 1939; materia principală de licenţă: logica, teoria cunoaşterii şi metafizica. La seminarul de pedagogie a obţinut specializare secundară şi în limba germană. A fost elevul lui Nae Ionescu, Mircea Eliade şi P. P.Negulescu, dar şi al lui Motru, Tudor Vianu, Gusti, Vulcănescu şi alţii.
În 1941 s-a refugiat în Germania. De fapt, a trecut clandestin Dunărea pe la Islaz. Intenţiona să rămână acolo. Discuţiile avute cu conducători ai studenţimii bulgare au dus la expedierea lui forţată în Germania, sub ameninţarea extrădării.
În 20 aprilie 1941 a ajuns la Berlin şi a fost expediat la Rostock-Mecklenburg, unde a stat cu domiciliul obligatoriu, lucrând ca muncitor necalificat în fabricile Heinkel, până în decembrie 1942.
La 19 decembrie a fost arestat de Gestapo şi internat în lagărul de la Buchenwald/Weimar. După eliberarea din Buchenwald (august 1944) s-a stabilit în Markt-Pongau (Austria), unde a lucrat la o fabrică de barăci. În toamna anului 1945 s-a stabilit la Freising, lângă München, înscriindu-se la doctorat la Universitatea din München, După 5 semestre a revenit în ţară, prin repatriere, pentru a fi „prezent la dezastru”. Şi a fost! La 29 iunie 1947, din trenul de 1100 repatriaţi, din care numai 100 erau români, restul fiind germani din România, a fost reţinut la Ministerul de Interne (devenit ulterior sediul CC) şase luni pentru cercetări, rearestat în mai 1948 şi depus la Aiud fără sentinţă judecătorească. În 1954 i s-a reactualizat o condam¬nare mai veche, dată în contumacie.
Între septembrie 1955 şi august 1957 are domiciliu obligatoriu în comuna Lăţeşti; august 1957 – septembrie 1958, domiciliu obligatoriu în comuna Şchei, judeţul Brăila. În noiembrie 1957, la Şchei, s-a recăsătorit cu o fată venită din puşcărie (Viorica Pârnac – nota mea), dar în septembrie 1958, îm¬preună cu încă peste o mie de D.O.-işti din tot Bărăganul, a fost rearestat şi depus în lagăre de muncă, fără nicio explicaţie sau mo¬tivaţie înscrisă pe certificatele de eliberare. A revenit acasă în mai 1964. (Sursa: Poeți după gratii)
Foto: Nicolae Purcărea şi filosoful Bucur Stanescu, în domiciliu obligatoriu la Lățești
Sursa: Florin Palas
Via Sfinții Închisorilor
