COVID-19: Combaterea dezinformării

În ultima vreme, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește COVID-19. Este important să vă bazați pe surse oficiale atunci când căutați ultimele date despre epidemia de COVID-19.

Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase.

Și noi, cei din Comisia Europeană, luptăm împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online. Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.

Să distingem adevărul de minciună

Aveți îndoieli cu privire la anumite știri? Iată cum stau lucrurile:

Nicio rea intenție în spatele efortului global de stopare a pandemiei: oamenii de știință încearcă să dezvolte un vaccin pentru toți.

Este ușor să dăm vina pe cineva când întâmpinăm dificultăți. Dar când vedem că se caută un țap ispășitor pentru toate problemele noastre prin teorii care par a fi puțin probabile sau de neimaginat, ar trebui să fim precauți și să nu le dăm crezare. În general, așa-zisele teorii ale conspirației sunt captivante și se bazează pe un răspuns prea simplu și direct la o întrebare complexă, urmând formate previzibile și concentrându-se pe un „dușman” precis și ușor identificabil: în acest caz, se dă vina pe Bill Gates pentru izbucnirea pandemiei de coronavirus. Aceste teorii urmează abordări stereotipice și previzibile, care sunt reproduse în diferite scenarii, schimbându-se doar persoana vizată. Nu vă lăsați păcăliți de aceste afirmații false și mult prea simpliste pentru a găsi răspunsul la actuala criză sanitară atât de complexă.

Nu, Bill Gates nu este creatorul coronavirusului și nu complotează cu UE pentru a crea un sistem global de supraveghere care să monitorizeze deplasările oamenilor. Aceasta este o teorie bine-cunoscută a conspirației care pur și simplu nu este adevărată. Pe de altă parte, Fundația Bill și Melinda Gates a donat 125 de milioane de dolari pentru efortul internațional colectiv de a dezvolta și implementa teste de diagnosticare, tratamente și vaccinuri pentru noul coronavirus. De asemenea, această fundație a contribuit activ la campania de strângere de fonduri privind răspunsul global la coronavirus inițiată de președinta von der Leyen la 4 mai. Suma de 7,4 miliarde EUR strânsă de la donatori din întreaga lume va fi utilizată pentru dezvoltarea și implementarea pe plan mondial a unor teste de diagnosticare, tratamente și vaccinuri pentru noul coronavirus.

Măștile faciale sunt complementare altor măsuri preventive și ar trebui utilizate și eliminate în mod corespunzător.

Ne dorim cu toții să ne protejăm de noul coronavirus în orice mod, iar măștile, dacă sunt utilizate corect, ne pot ajuta să ne menținem în siguranță și să ne păstrăm sănătatea în timpul acestei pandemii. Purtarea măștii este, în primul rând, un act de solidaritate. Dacă o persoană infectată, dar care nu are simptome, poartă o astfel de mască, îi poate proteja pe ceilalți atunci când se află în spații aglomerate și închise (magazine sau mijloace de transport public). Cu toate acestea, în multe regiuni din Europa nu există suficiente măști medicale standard și acestea sunt esențiale pentru protejarea cadrelor sanitare. Așadar, trebuie să ne asigurăm că lucrătorii din sectorul sanitar au acces prioritar la măști față de restul comunității.

Dacă purtăm mască, ar fi greșit să credem că suntem întru totul protejați, ele sunt doar complementare altor tehnici preventive, cum ar fi spălarea mâinilor și distanțarea fizică. O bună utilizare și eliminarea corespunzătoare a măștilor sunt esențiale, în caz contrar ne putem confrunta cu o rată mai ridicată de infectare – deși utilizarea unei măști nu provoacă în sine afecțiuni precum hipoxia. UE depune eforturi pentru a asigura punerea în aplicare a unei gestionări adecvate a deșeurilor de măști și echipamente medicale, menținând în același timp standardele ridicate ale UE privind sănătatea umană și protecția mediului. Este important să reamintim faptul că, în ceea ce privește utilizarea măștilor faciale, ar trebui să se țină seama de cele mai recente dovezi științifice, precum și de situația dumneavoastră pe plan local. Trebuie să urmați întotdeauna recomandările autorităților sanitare din țara dumneavoastră, care se pot schimba pe măsură ce situația evoluează și apar noi dovezi științifice.

COVID-19 este o boală de origine animală, iar pandemia a apărut pe cale naturală.

În aceste vremuri de criză, este mai important ca oricând să colaborăm cu țările din întreaga lume pentru a combate pandemia de coronavirus. Știrile false cu privire la originea acestei boli pot avea un impact negativ asupra rețelelor internaționale de sprijin, care sunt esențiale și ar putea să pună în pericol multe vieți. Trebuie să cooperăm cu ceilalți și să recunoaștem că, până în prezent, nu există nicio dovadă că acest coronavirus ar fi fost creat în mod artificial, fie în urma unui accident, fie în cadrul unui proces specific de manipulare.

Boala COVID-19 este cauzată de o tulpină de coronavirus (care este, la rândul său, un tip de virus) denumită Sars-CoV-2. Coronavirusurile provoacă boli respiratorii și pot fi transmise de la animale la om. Se crede că această formă de coronavirus a fost transmisă la om într-o piață de fructe de mare din Wuhan (China). De aici s-a raportat pentru prima dată prezența virusului către Organizația Mondială a Sănătății, la 31 decembrie 2019. Deși este important și necesar să ne punem întrebări cu privire la comunicarea informațiilor privind acest focar și gestionarea sa, trebuie să înțelegem că, pe baza datelor de care dispunem, este vorba de un fenomen total natural. Nu ne ajută să aruncăm vina pe alții: numai împreună, Europa și lumea întreagă pot combate virusul.

Măsurile de izolare din Europa sunt temporare și se bazează pe dovezi științifice. Ele nu indică sfârșitul democrației sau al valorilor liberale europene.

Respectarea măsurilor de distanțare socială și de izolare salvează vieți și reprezintă cea mai bună modalitate de a stopa răspândirea coronavirusului. Aceste măsuri se bazează pe cele mai recente dovezi științifice și informații de care dispun factorii de decizie din statele membre.

Uniunea Europeană colaborează cu statele membre pentru a atenua, cât mai mult posibil, efectele și provocările izolării. UE a pregătit o foaie europeană de parcurs privind măsurile de redresare pentru statele membre, care să asigure o modalitate coordonată și progresivă de ridicare a măsurilor de izolare, de îndată ce acest lucru se poate face, acordând o atenție deosebită respectării valorilor UE, cum ar fi statul de drept și drepturile democratice. Valorile europene fundamentale, precum libertatea de circulație și de exprimare și respectarea statului de drept, fac parte integrantă din modelul și modul de viață al UE și sunt la fel de importante ca întotdeauna în această perioadă de criză. UE se angajează să se asigure că aceste valori sunt respectate în toate statele membre în această perioadă dificilă.

Pe durata crizei, în UE există suficiente alimente.

Unul din avantajele Uniunii Europene este faptul că nu trebuie să ne îngrijorăm cu privire la reducerea fluxurilor de bunuri. Acestea sunt esențiale în sectorul alimentar și cel agricol. Încă de la înființarea UE, securitatea alimentară (disponibilitatea, accesibilitatea din punct de vedere financiar și calitatea) reprezintă un principiu de bază. Sectorul agricol și alimentar din Europa continuă să dea dovadă de reziliență în contextul acestei crize. Agricultorii și producătorii de alimente depun eforturi susținute pentru a menține disponibilitatea alimentelor în magazinele și supermarketurile din UE, iar Comisia Europeană colaborează îndeaproape cu aceștia în toate etapele de producție, pentru a se asigura că lanțurile de aprovizionare funcționează eficient și continuu datorită „culoarelor verzi” create pentru a permite trecerea rapidă a frontierelor.

UE a acționat rapid pentru a aborda problemele cauzate de criză în legătură cu produsele agroalimentare, utilizând instrumentele disponibile în cadrul politicii agricole comune (PAC) pentru a stabiliza piețele agricole aflate sub presiune și pentru a-i recunoaște pe sezonierii din acest sector ca lucrători-cheie cărora trebuie să li se permită să muncească, după efectuarea de controale medicale proporționale. Au fost puse în aplicare măsuri de urgență decisive, cum ar fi sprijinirea operatorilor din sectorul privat în ceea ce privește plata costurilor de depozitare a produselor din sectorul produselor lactate și al cărnii, pentru a proteja industria și persoanele cel mai grav afectate de criză. PAC a garantat securitatea alimentară în Europa încă de la începutul anilor 1960 și continuă să o facă în aceste vremuri dificile.

Creșterea constantă a numărului de victime peste tot în Europa dovedește că noua boală (COVID-19) cauzată de acest coronavirus este încă necunoscută și periculoasă și că nu este provocată doar de o tulpină gripală sezonieră.

Fiecare generație de europeni s-a confruntat cu o provocare sau o amenințare majoră: pentru generația noastră, este vorba de COVID-19. Această boală reprezintă o amenințare majoră deoarece este extrem de contagioasă și îi atacă în special pe cei mai vulnerabili: persoanele în vârstă și cele cu probleme de sănătate. Caracterul excepțional al acestui virus este recunoscut la nivel global, Organizația Mondială a Sănătății fiind nevoită să declare pandemie. UE a reacționat acordând prioritate sănătății și securității cetățenilor, colaborând îndeaproape cu statele membre în vederea coordonării și partajării informațiilor și utilizând fiecare instrument aflat la dispoziția sa pentru a încetini răspândirea virusului și pentru a găsi soluții. De exemplu, a organizat proceduri de achiziții paneuropene de echipamente de protecție pentru spitale și cadrele medicale, acordând sprijin financiar cercetătorilor și întreprinderilor care caută un vaccin și ajutând țările membre să se pregătească pentru consecințele economice ale măsurilor pe care le-am luat pentru a controla răspândirea acestei boli.

În acest moment, nu există niciun tratament pentru COVID-19.

Dacă dați crezare unor sfaturi medicale care provin din surse necunoscute sau nefiabile, riscați să vă puneți în pericol sănătatea și să îi privați pe alții de medicamente esențiale sau de echipamente medicale indispensabile. Feriți-vă de tratamentele care nu au fost testate suficient de bine și care nu au fost aprobate și administrate pe scară largă. Dacă nu ați avea încredere în ele în vremuri normale, de ce ați face-o acum?

Sfaturile pe teme medicale ar trebui să provină numai din surse fiabile și sigure, cum ar fi autoritățile naționale din domeniul sănătății publice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sau Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Gândiți-vă de două ori înainte de a partaja informațiile postate pe platformele de comunicare socială cu privire la astfel de tratamente și asigurați-vă că informațiile privind evoluția situației actuale provin din surse de încredere. Cu toții ne confruntăm cu aceeași problemă și nu trebuie să cădem în capcana unor tratamente false.

Deși UE își propune să coopereze în mod constructiv cu vecinii săi, va combate întotdeauna dezinformarea și va dezvălui sursele ei.

Dezinformarea afectează capacitatea cetățenilor de a lua deciziile corecte. Deseori, acest fenomen constă în a vă copleși cu informații contradictorii, inducând neîncrederea. Consecințele pot fi grave: de exemplu, amenințări la adresa siguranței cetățenilor, deteriorarea încrederii în guverne și în mass-media, subminarea influenței noastre globale. Suntem deosebit de vulnerabili în momente de stres și de emoții intense, iar unii se folosesc de COVID-19 pentru a ataca.

Potrivit analiștilor noștri din cadrul EUvsDisinfo, sunt difuzate mesaje false pentru a crea confuzie și pentru a suscita neîncrederea în răspunsul Europei în contextul acestei crize. Nu este un secret că o parte din acestea provin din Rusia. Cel mai bun răspuns este de a spune lucrurilor pe nume, de a identifica persoanele responsabile și de a restabili adevărul cât de repede și cât de des. Comisia Europeană, Parlamentul European și SEAE depun eforturi pentru a identifica mesajele false și pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la răspândirea dezinformării cu privire la noul virus.

Nu există nicio legătură între noul coronavirus și tehnologia 5G.

UE are cele mai înalte standarde din lume în materie de protecție a consumatorilor. De aceea mergem la cumpărături cu încredere. Tehnologia 5G face obiectul acestor standarde extrem de ridicate. De fapt, standardele noastre sunt cu mult superioare celor indicate de dovezile științifice internaționale, limitele de expunere la nivelul UE pentru publicul larg fiind de cel puțin 50 de ori mai reduse decât cele sugerate ca având un efect potențial asupra sănătății, și asta pentru că în UE viața cetățenilor are prioritate.

Nu există nicio legătură între tehnologia 5G și COVID-19. Noul coronavirus se răspândește de la o persoană la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare). 5G este noua generație de tehnologie de rețea mobilă transmisă prin unde radio neionizante. Nu există nicio dovadă că tehnologia 5G ar fi dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Apariția focarului de coronavirus în orașul chinez Wuhan nu are legătură cu tehnologia 5G: se presupune că acest virus provine dintr-o piață cu produse din pescuit.

Suntem cu toții expuși riscului de a ne infecta cu noul coronavirus.

Atât tinerii, cât și persoanele în vârstă se expun dacă ignoră sfaturile emise de autorități. În prezent, nu există niciun vaccin pentru noul coronavirus și nimeni nu este imunizat împotriva sa. Tuturor ne revine un rol în combaterea virusului. Trebuie să ne protejăm sănătatea proprie și pe cea a persoanelor vulnerabile și să evităm supraîncărcarea serviciilor medicale. Trebuie să ne spălăm bine pe mâini și să fim atenți să nu ne atingem fața: acestea sunt cele mai eficiente metode de a stopa propagarea noului coronavirus. Organizația Mondială a Sănătății le recomandă persoanelor de toate vârstele să ia măsuri pentru a se proteja de virus, de exemplu prin respectarea igienei mâinilor și a căilor respiratorii și prin autoizolare.

Nimeni nu folosește criza provocată de noul coronavirus ca pretext pentru a impune vaccinarea în masă.

Din păcate, nu există încă niciun vaccin sau tratament pentru coronavirus. UE a mobilizat deja 140 de milioane EUR pentru cercetare în vederea găsirii unui tratament și a unui vaccin. Vaccinarea este una dintre cele mai mari realizări în domeniul sănătății publice. La nivel mondial, aceasta permite salvarea a cel puțin 2-3 milioane de vieți omenești în fiecare an și evitarea paraliziei și a bolilor de lungă durată pentru încă și mai multe persoane.

În timp ce UE promovează eficacitatea vaccinurilor, nu se prevede vreo campanie de vaccinare în masă. Pe de altă parte, mulți răspândesc mesaje antivaccinare care nu se bazează pe dovezi științifice. Acestea induc teama, cauzând un prejudiciu important pentru sănătatea publică.

UE a sprijinit întotdeauna investițiile statelor membre în sănătatea publică.

UE sprijină investițiile solide în sectorul sanitar, iar normele sale bugetare nu au impus niciodată reduceri în acest domeniu. În ultimul deceniu, majoritatea țărilor din UE s-au axat pe cetățeni și pe sănătatea lor și au majorat nivelul cheltuielilor publice în sectorul sanitar. Prin această abordare, Uniunea Europeană s-a distins în mod clar față de celelalte regiuni ale lumii. Recent, UE a lansat un plan de măsuri pentru a sprijini țările membre în contextul crizei actuale, relaxând normele pentru ca autoritățile naționale să poată cheltui mai mult pentru serviciile de urgență.

Iar aceasta nu este o noutate. De la criza financiară din 2008, UE a pus în aplicare mai multe inițiative financiare pentru a sprijini toate statele membre, în special pe cele care au fost cel mai mult afectate de criză, precum Grecia, Spania și Italia. De exemplu, în Grecia, sistemul sanitar nu a fost afectat de aceste reforme – dimpotrivă, programul UE de sprijin pentru stabilitate a contribuit la introducerea unei acoperiri medicale universale și a unui sistem cuprinzător de asistență medicală. Pe lângă sprijinirea întreprinderilor mici, a cercetării și inovării, precum și a proiectelor legate de climă, Planul de investiții a contribuit la finanțarea unui număr mare de proiecte în sectorul sănătății, cum ar fi dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului și extinderea și modernizarea spitalelor.

Țările din UE rămân cei mai buni parteneri și își intensifică solidaritatea.

Ar fi o coincidență prea mare ca tocmai guvernele autoritare care dispun de mecanisme de propagandă bine dezvoltate să fie totodată și cele mai în măsură să răspundă la o criză sanitară majoră.

Adevărul este că instituțiile europene și partenerii acestora depun mult mai multe eforturi pentru cetățenii lor decât orice altă țară din lume. Deși UE nu are niciun cuvânt de spus în chestiunile legate de sănătatea publică, ea poate interveni pe multe alte planuri. Fiecare instrument aflat la dispoziția noastră este utilizat pentru combaterea pandemiei de coronavirus: de exemplu, menținerea frontierelor deschise pentru aprovizionare, crearea unui forum pentru coordonarea și împărtășirea expertizei, alocarea unor sume mari pentru asistență financiară și sprijin medical și personal.

În mare parte, este vorba de formularea unui răspuns economic. Astfel, statele membre ale UE se pot concentra asupra aspectelor legate de sănătatea publică, în timp ce noi vom începe să ne ocupăm de redresarea economiei. Acestea includ Fondul de solidaritate SURE (cu un buget de până la 100 de miliarde EUR) și de Inițiativa pentru investiții ca reacție la coronavirus (37 de miliarde EUR), care oferă sprijin financiar pentru a combate criza pe termen scurt. În plus, 1 miliard EUR va fi redirecționat de la bugetul UE pentru a furniza lichidități pentru cel puțin 100 000 de IMM-uri și întreprinderi mici cu capitalizare medie din Europa.

Instituțiile și țările UE au luat mai multe măsuri pentru cetățenii lor decât orice altă țară, inclusiv făcând eforturi non-stop pentru a asigura disponibilitatea materialelor medicale. 

Am asistat la acțiuni de solidaritate remarcabile: spitale germane care preiau pacienți din Italia, măști trimise medicilor italieni de către Franța și Austria, țări care lucrează împreună pentru a-și repatria cetățenii, iar exemplele pot continua.

Datorită UE, resursele și expertiza pot fi puse în comun pentru a obține cele mai bune rezultate. De aceea UE a lansat un proiect intitulat „RescUE”. Prin acest proiect se vor stoca și distribui echipamente medicale de importanță vitală, care vor fi trimise în zonele cele mai afectate. Când vorbim despre virusuri, nu mai ținem cont de frontiere sau de naționalități: trebuie să găsim un răspuns european la o problemă europeană.

Dacă investim mai multe resurse, putem obținem un raport mai bun calitate-preț și producătorii pot accelera producția, știind că investițiile lor vor da roade. Bugetul inițial al UE pentru crearea acestor stocuri este de 80 de milioane EUR. Solidaritatea la nivelul UE salvează vieți.

UE se ocupă de competențele care îi revin: să asigure circulația transfrontalieră a echipamentelor vitale, să ajute guvernele naționale să se coordoneze și să facă schimb de informații și să garanteze că resursele financiare și expertiza ajung acolo unde este nevoie de ele, pentru ca autoritățile statelor membre să se poată axa pe ceea ce este important: sănătatea publică.

Competența de a adopta legi la nivel de țară pentru a aborda criza provocată de coronavirus le aparține în întregime statelor membre. Comisia nu are dreptul de a interveni în legislația națională și în deciziile statelor membre cu privire la anumite domenii, cum ar fi sănătatea. Pe de altă parte, UE poate elabora politici europene și inițiative paneuropene rapide și coordonate pentru a face față crizei, împreună cu statele membre. De exemplu, decizia de a instaura „izolarea” și de a închide frontierele unei țări este luată la nivel național, în timp ce decizia de a mobiliza fonduri UE (140 de milioane EUR) pentru găsirea unui vaccin, a unor noi tratamente și a unor teste de diagnosticare este luată la nivelul Uniunii.

UE pune în comun resurse financiare pentru ca întreprinderile să poată să producă articolele de care avem nevoie în contextul acestei crize: măști, mănuși, salopete de protecție și alte echipamente medicale.

Atunci când alocă resurse în acest scop, întreprinderile respective trebuie să știe că produsele lor vor fi achiziționate. Pentru a le oferi încredere, Comisia a lansat mai multe proceduri comune de achiziții publice – iar inițiativa dă roade. Acum aceste întreprinderi propun să producă și mai multe măști și ochelari de protecție: chiar mai mult decât am solicitat la început. La scurt timp după semnarea contractelor de către statele membre, aceste echipamente vor fi puse la dispoziția medicilor, a asistenților medicali și a altor persoane care au nevoie de ele.

Spațiul Schengen a fost un element central al răspunsului nostru la pandemia de coronavirus. Frontierele rămân permanent deschise pentru furnizarea de bunuri și servicii. De exemplu, introducerea coridoarelor prioritare („green lanes”) le va permite tuturor vehiculelor de transport de marfă să efectueze controalele vamale la frontierele interne ale spațiului Schengen în cel mult 15 minute.

Unele state membre ale UE au introdus controale temporare la frontieră pentru a încetini răspândirea noului coronavirus, însă acest lucru nu înseamnă că frontierele sunt închise. Statele membre ale UE primesc pacienți infectați cu coronavirus din alte țări. De asemenea, ele își trimit măști, ochelari de protecție și alte echipamente esențiale.

În contextul virusologiei, nu contează de unde vii, ce culoare ai sau ce pașaport deții. În diferite părți ale lumii, unii încearcă să lanseze diverse acuzații, vorbind despre virusul european, virusul chinezesc sau virusul american. 

Când, de fapt, este vorba de un virus uman. Coronavirusul se transmite de la o persoană infectată la alta prin secreții ale aparatului respirator (în timpul strănutului, al tusei sau prin expirare) și nu este transportat de către o populație sau un anumit grup. Dacă ați citit că virusul este răspândit în mod deliberat de migranți sau de grupuri etnice specifice, vă asigurăm că nu există niciun temei științific în acest sens. De fapt, COVID-19 este o criză globală care necesită solidaritate la nivel mondial.

UE dispune de unele dintre cele mai stricte norme în materie de protecție a datelor și a vieții private. Criza provocată de acest coronavirus nu schimbă nimic.

Tehnologiile digitale pot proteja și salva vieți. Aplicațiile de localizare pot juca un rol esențial în toate etapele acestei crize și, în special, atunci când va sosi momentul pentru a elimina treptat măsurile de izolare, venind în completarea altor măsuri, cum ar fi creșterea capacităților de testare. Aceste aplicații pot contribui la stoparea răspândirii virusului, avertizând utilizatorul care se apropie de o persoană infectată. Ele se bazează pe semnalul Bluetooth. UE a adoptat un set de instrumente, iar Comisia a emis orientări specifice, pentru ca toate aplicațiile să respecte aceleași standarde în materie de protecție a datelor cu caracter personal, securitate și eficacitate. Utilizarea aplicațiilor de urmărire nu va fi obligatorie. Însă ele nu vor putea fi cu adevărat utile decât dacă toată lumea le utilizează. De aceea, aceste aplicații trebuie să protejeze pe deplin viața privată și datele cetățenilor, pentru ca aceștia să poată avea încredere deplină în ele și să le utilizeze.

În plus, Comisia le-a solicitat companiilor de telecomunicații să furnizeze date mobile anonimizate și agregate. Prin analizarea unor modele de mobilitate, dorim să înțelegem mai bine interacțiunea dintre răspândirea virusului și impactul măsurilor luate. Mulți operatori de telefonie mobilă sunt interesați să participe la acest proiect, care vizează acoperirea întregii UE. Rezultatele vor fi puse la dispoziția tuturor statelor membre. Acest proiect nu funcționează cu date cu caracter personal și este, bineînțeles, în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor și cu legislația UE privind confidențialitatea în mediul electronic. Datele individuale ale cetățenilor nu vor fi niciodată identificate.

(ec.europa.eu)