Bă, când ai fost tu ultima oară, de bunăvoie, la Biserică?!
Aaaaa, ai uitat?! Asta e, uitam cu toții! Nu ne pasă, nu ne interesează, nu vrem, nu avem timp, nu avem chef, nu pricepem, nu înțelegem, ni se rupe, ne este lene, am vrea dar nu azi…
Și atunci de ce blestemi, înjuri, boscorodesti, mormăi, ești “invers”?! Ai dat un bănuț? Nu! Ai habar care sunt temeiurile ei, ce înseamnă Ea?! Biserica?! Dar Catedrală?! Dacă nu atunci de ce ești atât de pornit?!
Bagi în tine micul (la duzină, “de gustare”) , halci de carne, ceafa de porc – fără numar, berea cu vedrele, te doare’n coccis de Omul de lângă tine, “Dacat sa plângă mama mai bine mă-sa!” – e regula, Legea, scopul, împlinirea, visul tău…
Ce gară ai tu cu orice formă de credință?! Banu’ morman! La mineeee! Dacă făceau budiștii, scientologii un templu era fiță, nu?! Dumnezeu să te binecuvânteze! Că tu mă faci să văd cât de păcătos sunt eu! Care, zic și nu fac; tac și nu spun;dorm în loc sa fiu treaz…
(Andrei Tudor)
