close
România Mare

Expoziția comemorativă “Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”, vernisată la Muzeul Național de Istorie

Expoziția comemorativă “Centenar. Mărăști, Mărășești, Oituz”, care face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Muzeul Național de Istorie a României dedicate comemorării a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, a fost vernisată, marți, la Muzeul Național de Istorie a României.

La eveniment au participat Lucian Romașcanu — ministrul Culturii, Sergiu Nistor — consilier prezidențial, Augustin Lazăr — procuror general al României, Ioan Drăgan — directorul Arhivelor Naționale ale României, alături de un public numeros.

“Anul acesta, la scurtă vreme după ce s-au împlinit 100 de ani de la memorabilele lupte din iunie-august 1917 desfășurate la Mărăști, Mărășești și Oituz, MNIR își face datoria, nu numai de onoare, dar o datorie umană, de a prezenta publicului nostru o reconstituire a unuia dintre, probabil, cele mai dramatice momente din istoria modernă a României — bătăliile din vara anului 1917. Aceste bătălii rememorate, comemorate, sunt un extraordinar prilej de a gândi asupra destinului istoric al Românilor. (…) Sigur, este un moment să ne aplecăm memoria asupra zecilor de mii de soldați, ofițeri români, ruși, germani, austrieci, maghiari care au murit în luptele din acest triunghi al morții din sudul Moldovei, la frontiera istorică dintre Moldova și Țara Românească”, a declarat în deschiderea evenimentului Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul MNIR.

În cadrul expoziției vizitatorii vor putea vedea o serie de piese autentice, unele din ele descoperite pe câmpurile de luptă, de la baionete folosite de combatanți, grenade, proiectile, focoase, unelte folosite pe front — lopeți, cazmale, târnăcoape — bidoane de apă și tacâmuri, medalii și ordine românești, rusești și germane, monede.

O parte specială a expoziției este reprezentată de reconstituirea de către curatori a unei bucăți de pământ ‘No man’s land’, iar vizitatorii pot vedea cum arăta zona de război, cu garduri de sârmă ghimpată, arme, muniție și soldați îmbrăcați în uniforme, scuturi, unelte.

“Expoziția este una neobișnuită (…), este o expoziție neobișnuită și prin faptul că prezentăm în premieră publicului și specialiștilor obiecte descoperite pe câmpurile de luptă, care vorbesc mai elocvent decât un milion de cuvinte despre uriașa încleștare de oameni și de instrumente de tehnologie a morții care a fost desfășurată în acel spațiu de câteva mii de kilometri pătrați între Siret, Șușița, Putna și Carpații Răsăriteni de Curbură”, a precizat directorul MNIR.

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, a felicitat realizatorii expoziției și conducerea muzeului, precizând că “MNIR este un muzeu viu care propune evenimente tot timpul și care atrage oameni îndrăgostiți de istoria noastră și atrage străini care vor să ne cunoască așa cum suntem cu adevărat”.

El a precizat că “centenarul României este centenarul întregii țări, întregii suflări românești”, apreciind că faptele de eroism ale militarilor “au reușit să transforme România dintr-o țară care rămăsese în patru județe într-o țară mare”.

“La Mărăști, Mărășești și Oituz au fost fapte de eroism fantastic care au reușit să transforme România dintr-o țară care rămăsese în patru județe într-o țară mare. Armata și-a plătit prețul ei, dar să nu uităm diplomația, să nu uităm diaspora, să nu uităm întreaga ființă românească care a tras spre același scop. Îmi doresc foarte tare să putem trage în aceeași direcție și anul 2018 să fie un moment de nou start în coeziunea poporului român și să fim uniți și pe timp de pace cum am dovedit că suntem uniți de fiecare dată când soarta ne-a pus la grele încercări”, a spus Lucian Romașcanu.

El a mai spus că își dorește ca în anul centenarului “să punem piatra de temelie a restaurării Muzeului Național de Istorie și într-un timp rezonabil să avem o clădire așa cum merită o istorie care are aceste cuvinte în denumire — național, istorie, România”.

Consilierul prezidențial Sergiu Nistor a afirmat că astfel de expoziții ar trebui să constituie “un manual deschis” prin care colectivul muzeului să fie mentor pentru tineri, “pentru că ei ar trebui să vadă mai mult decât ceea ce pot să arate imaginile, să înțeleagă mai mult decât ceea ce pot să spună documentele, să poată să facă legătura între datoria pe care cei de acum 100 de ani au îndeplinit-o chiar cu prețul vieții și ceea ce poate să fie astăzi datoria fiecăruia dintre noi”.

“Ne apropiem de anul de vârf al marilor evenimente de acum 100 de ani, dar cred că fiecare dintre anii care au premers anului 1918 are importanța particulară de la care avem de învățat. Cred că ceea ce s-a spus anul acesta în marcarea centenarului bătăliilor de la Mărăști, Mărășești, Oituz, și anume că cei care și-au dat viața acolo, cei care luptat în acest trei mari bătălii, au făcut atât pentru țară, cât și pentru un viitor mai bun al acesteia, pentru o țară mai incluzivă, pentru o țară a democrației mai profunde, este la fel de important ca învățământ ca și rememorarea sacrificiului lor uman. Cred că 2017, ca și 1917 (…) este un moment important în istoria țării noastre. Atunci el a constituit momentul de cotitură și momentul de angajare finală spre obținerea unității naționale, (…) dar și spre o modernizare a țării, după cum 2017 este un moment important pentru aceleași angajamente, de modernizare, de avans spre o Europă mai incluzivă, mai legată de cetățeni, inclusiv de cetățenii României”, a afirmat Sergiu Nistor.

Expoziția este realizată de Muzeul Național de Istorie a României sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale și în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național “Regele Ferdinand I”, Asociația “Prospectorii istoriei”, Muzeul Vrancei — Focșani și Complexul Muzeal Județean “Iulian Antonescu” — Bacău.

Expoziția este deschisă de miercuri până duminică și poate fi vizitată până la începutul anului 2018.

Agerpres

Tags : centenarmarasestimarastiMuzeul Național de Istorie a Românieioituz

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.