Tu, gandule strain,
tu sa-mi dai pace,
sa nu incerci sa ma convingi cumva
sa fac ce-mi spui,
stiu ca ma minti adesea
de parc-ai fi in slujba nu stiu cui…
Te-ai intrebat cine-ti gandeste gandul ?
ori crezi ca insuti tu l-ai construit
in mintea ta,
ce mult prea des
cu ganduri false te-a mai pacalit ?
Nu simti si tu cum tainic
un gand e strecurat,
e-mpins de unde-valuri
prin univers purtat
sa te ademeneasca,
sa-ti dea un sfat,
sa plangi,
sa-ti fure linistea ca sa te dai batut
si iar sa razi,
apoi sa lupti,
sa te prefaci ?
De-i gandul tau aievea
de tine inventat,
atunci cum de se face
ca te simti torturat,
ca nu-ti gasesti scaparea din ganduri false,
tu,
care ai vrea pe tine
sa te-ntelegi mereu
si sa-ti imparti iubirea
cu cei din jurul tau?
(Luminita Bratu)
