Considerat poarta de intrare în Munţii Apuseni, oraşul Zlatnaare o istorie bimilenară. În perioada romană aici a existat o aşezare înfloritoare – Ampelum – ridicată la rang de municipium, care era un important centru de exploatare a aurului Apusenilor. Dezvoltarea oraşului şi a zonei a fost întotdeauna legată de bogăţia munţilor, astfel, în anul 1747 în Zlatna a fost instalată prima topitorie de cupru din sud-estul Europei. Mineritul şi metalurgia cuprului au fost industriile care au susţinut de-a lungul timpului creşterea economică a zonei, însă au avut preţul lor, poluarea. Timpurile actuale au impus o reorientare a direcţiilor de dezvoltare, o rearanjare a priorităţilor.
Zlatna de astăzi este un oraş curat, un oraş care îşi făureşte un nou viitor, fără a uita valorile şi trecutul vechiului ”Târg de aur”. Autorităţile locale depun eforturi susţinute pentru ca Zlatna să devină o atracţie turistică, prin punerea în valoare a potenţialului natural al zonei, dar şi un centru cultural, un pol al spiritualităţii româneşti. Organizarea Festivalului Internaţional de Film Etnografic este doar una dintre acţiunile menite să releve potenţialul uman al Zlatnei, o modalitate de a ne arăta respectul pentru tradiţiile şi obiceiurile străbune şi în acelaşi timp, deschiderea pentru interacţiunea cu alte culturi.
Primele trei ediţii ale festivalului zlătnean au fost încununate de succes, bucurându-se de aprecierea publicului şi presei din ţară şi din străinătate. Parada portului popular, filmele înscrise în competiţie, spectacolele folclorice şi celelalte manifestări prilejuite de acest eveniment au reuşit să aducă în inimile tuturor o fărâmă din bogăţia spirituală a poporului nostru, din tradiţiile şi obiceiurile româneşti, dar şi ale altor popoare, în cadrul festivalului concurând filme sosite şi din alte ţări, ca Spania, Polonia, Japonia, Croaţia, Africa de Sud, Turcia, Cehia, Germania, Mexic, Italia. Pe lângă proiecţia filmelor, spectacolele susţinute de artişti locali şi invitaţi, nume importante din viaţa cultural-artistică românească au trezit interesul publicului an de an cu ocazia manifestărilor prilejuite de Festivalul Internaţional de Film Etnografic. Dumitru Farcas, Ioan Bocsa, Mariana Anghel, Sava Negrean-Brudascu, Cristian Pomohaci, Traian Jurchela, Corina Chiriac, Stela Enache sunt doar câteva nume dintre cele care ne-au onorat cu prezenţa în zilele FIFE, la Zlatna. Dar cel mai important moment al fiecărei ediţii, cheia de boltă a întregului eveniment, a fost, în fiecare an, parada portului popular, care deschide festivalul. Sute de oameni din Zlatna şi satele aparţinătoare, dar şi delegaţi din alte localităţi din judeţ, îmbracă cu mândrie patriotică minunatele costume populare şi însoţiţi de care şi căruţe, traversează oraşul. Este o manifestare a bucuriei şi a emoţiei, o manifestare a respectului faţă de trecut, faţă de moştenirea culturală şi tradiţiile poporului român.
La fiecare ediţie a Festivalului Internaţional de Film Etnografic, din juriu au făcut parte personalităţi importante ale vieţii cultural-artistice româneşti. La prima ediţie, 2013, am avut onoarea de a-l avea ca preşedinte de juriu pe regretatul regizor Geo Saizescu, alături de care au jurizat regizorul Al. G. Croitoru, îndrăgitul actor Sebastian Papaiani, Călin Căliman, critic de film, Horia Barna, jurnalist, reprezentantul Institutului Cultural Român, Marcel Negruti, RomâniaFilm, Marian Stere, redactor Radio România Internaţional, Claudia Motea, actriţă româno-canadiană, reprezentanta în juriu a românilor din diaspora, Nicolae Clonţa, viceprimarul oraşului Zlatna, Mălina Dragnea, reprezentanta comunităţii locale, om de afaceri şi Horia Tanislav, profesor de muzică la liceul zlătnean. În 2014, preşedinte al juriului a fost maestrul Dorel Vişan iar membrii au fost Călin Căliman, critic de film, Horia Barna, jurnalist, ICR, Cristi Toporan, regizor Digi24, unul dintre laureaţii ediţiei 2013, Marian Stere, redactor Radio România Internaţional, conferenţiar doctor Florin Toader, profesor de cinematografie la Universitatea Hyperion şi Ionuţ Fulea, îndrăgitul interpret de folclor, fiu al acestor locuri. Anul trecut, la ediţia a III-a – 2015, preşedintele juriului FIFE a fost maestrul Dorel Vişan iar din juriu au mai făcut parte cunoscutul regizor, scenarist şi producător de film Nicolae Mărgineanu, Carmen Ştefănescu, realizator tv, membră a Uniunii Cineaştilor din România, Călin Căliman, critic de film, maestrul Dumitru Fărcaş şi profesor doctor Ioan Bocşa, doi reprezentanţi de mare valoare ai folclorului românesc şi regizorul Cristi Toporan de la Digi24Tv.
Ca manifestări conexe ale festivalului, în fiecare an au loc cu ocazia FIFE Zlatna lansări de carte, expoziţii, ateliere de lucru. În 2015, am avut plăcerea de a găzdui o retrospectivă Elisabeta Bostan, regizoarea fiind alături de noi pe tot parcursul celor trei zile de festival.
Şi în acest an, la a IV-a ediţie a festivalului, în juriu vor fi invitaţi oameni de artă şi cultură, specialişti în domeniul etnografic sau cinematografic.
Prezentator al festivalului a fost cunoscutul Octavian Ursulescu, la două ediţii, iar la ediţia din anul 2014, îndrăgita interpretă Corina Chiriac.
Câştigătorii trofeului FIFE la primele ediţii au fost:
2013 – „De la spicul de grâu, la pictură” / „Od zrna do slike” – producător- HRT – Televiziunea croată, Olimp și Atalanta, scenariu și regia Branko Istvancic
2014 – „Satul de demult”, regia: Dumitru Budrală
2015 – “Acasă la Brâncuşi”, producător: Radu Tora
Aşteptăm cu interes şi în acest an ca realizatorii de filme cu specific etnografic să-şi înscrie producţiile în festivalul nostru, pentru că ne dorim ca tradiţiile, cultura şi specificitatea poporului roman, dar şi a altor popoare, să fie relevate publicului, pentru a pune în valoare ceea ce ne diferenţiază, dar mai ales, ceea ce ne uneşte.
