Pe drumul de întoarcere dinspre Valea Lupului, după o tură de rafting pe Buzău, am făcut dreapta pe DN10 în dreptul indicatorului cu Heghelia Cislău. Aici, pe fostele domenii ale Mitocului Călugăresc de la Cislău, a fost înfiinţată prima herghelie, în 1894, caii fiind crescuţi şi folosiţi în serviciul armatei.
A fost însă desfiinţată la doi ani de la inaugurare, iar terenul a găzduit apoi, până în 1916, un depozit de armăsari. Din 2002, Romsilva este cea care administrează herghelia, iar în baza hipică de antrenament se organizează şi cursuri de echitaţie sau activităţi de agrement ecvestru.
Ce face herghelia asta atât de specială? Actuala ei formă a luat naştere în 1945, având ca scop creşterea rasei pursânge englez. Ceea ce o face prima şi singura crescătorie de rasă pursânge de la noi din ţară. Sunt regii galopurilor, armăsari puternici, căutaţi pentru prestanţa în cadrul concursurilor de hipism.
În 2011, de la herghelia Tuluceşti, din zona oraşului Galaţi, au fost aduşi şi cai de rasă Gidran, sporind efectivul total la circa 200 de exemplare (estimare aproximativă la nivelul anului 2013).
Problema este că astfel de competiţii erau la mare modă acum 20-30 de ani, când exemplarele noastre câştigau premii grele la concursurile din ţară şi din străinătate. Astăzi, interesul scăzut pentru creşterea cailor de rasă a tăiat drastic şi din preţurile de licitaţie a cabalinelor, un pursânge fiind vândut acum şi la o valoare de trei ori mai mică decât cea pe care o avea în vremurile de glorie. Un declin care stârneşte nostalgii şi lasă un gust amar pasionaţilor de echitaţie, iubitorilor de cai – abonaţi ai pariurilor sportive pe fostele hipodroame ale României de diniante de ’89.
Dincolo de istoricul hergheliei de la Cislău şi de tradiţia creşterii şi antrenării armăsarilor pursânge de aici, rămâne întrebarea: ce o să se întâmple cu aceşti cai şi cu echitaţia românească? În condiţiile în care criza dictează priorităţile financiare ale potenţialilor investitori/cumpărători, iar exemplarele de elită de aici îşi pierd încet-încet valoarea, lipsind prea mult de pe scena competiţiilor sportive pentru care au fost antrenaţi.
Mai există speranţe pentru revigorarea concursurilor de hipism în România şi pentru salvarea calului de sport românesc? Sau totul se reduce la turismul ecvestru sporadic, preponderent de agrement, limitat la cursuri de echitaţie pentru cei mici şi plimbări de recreere pentru cei mari?
Între timp, armăsarii cu potenţial şi pedigree îmbătrânesc în grajduri, iar lipsa unei şcoli calificate de jochei care să le potenţeze valoarea, nu ajută deloc…
Utile
Noi am vizitat herghelia prima oară în vara lui 2013, când caii erau liberi afară şi am putut face şi câteva ture în manej (50 RON/30 min).
Am revenit în toamna lui 2014, într-o zi friguroasă în care animalele n-au avut tragere să iasă afară, aşa că am făcut un tur al grajdurilor, ajutaţi de un îngrijitor binevoitor. Intrarea in 2014 costa 10 lei/adult.
Unde găseşti Herghelia Cislău?
Locaţia exactă pe hartă o găseşti aici. Herghelia se află pe DN10, drumul ce leagă Buzău de Întorsura Buzăului şi care şerpuieşte de-a lungul râului. Dacă o cauţi direct pe googlemaps, te va poziţiona undeva în localitate, adresă care n-are nicio legătură cu herghelia.
Poţi face un popas aici, fie că porneşti din Bucureşti în direcţia Buzău (50km între Buzău şi herghelie), fie că te întorci dinspre Întorsura Buzăului, după ce ai vizitat Rezervaţia de zimbri Valea Buzăului şi Cascada Urlătoarea – (80km din Vamă până la herghelie, cam o oră jumătate de mers cu maşina).
(jurnaldehoinar.com)
Acum hergelia Cislau are 6 iepe gestante, armasarul comun fiind Frozen Fire adus din Irlanda , de mine stranepoata dl.Alexandru Marghiloman,pentru a ameliora rasa Pursange Englez din Romania.