INTERVIU CU MONAHIA FOTINI DESPRE MUZICA PSALTICĂ
Acum, în apropierea Săptămânii Patimilor Domnului nostru Iisus Hristos, vă oferim un interviu despre puterea rugătoare a muzicii psaltice, care preschimbă cele dinlăuntru ale noastre, pregătindu-ne sufletul pentru slăvirea lui Dumnezeu. Frumusețea cântărilor umilicioase ce aduc duh umilit și pace sufletului umplu Săptămâna Patimilor de bogăție și frumusețe dumnezeiască. Un interviu acordat Asociației Culturale Armonia lu’mina. INTERVIU CU MONAHIA FOTINI DESPRE MUZICA PSALTICĂ
Să plângem cu Mirele Răstignit
Ce cântări frumoase se cântă în Postul Mare?
Doamne ajută și Post cu folos tuturor! Postul Mare al Domnului nostru Iisus Hristos este ca o călătorie duhovnicească, ascetică, înmiresmată de parfumul cântărilor speciale din această perioadă. Sunt foarte multe cântări ce îți ating coarda sensibilă a sufletului, prin care reușești să te regăsești pe tine însuți, într-o lume atât de zbuciumată și neliniștită. Cântări precum: Ușile pocăinței, Suflete al meu, La râul Babilonului, Cămara Ta, Mântuitorule și toate cântările speciale din Săptămâna Patimilor sunt cântări ce aduc sufletului apa cea vie a pocăinței, prin care ni se deshide ușa Harului dumnezeiesc.
De ce e muzica din Postul Mare mai tristă sau mai liniștită?
Nu aș putea spune că este mai tristă. Nu, nu este o tristețe apăsătoare, este o tânguire a inimii, mai degrabă, care arde de dorul Mirelui Ceresc… Care iar se răstignește pentru păcatele noastre. Cum să nu plângi pentru Mirele tău, Care Își dă viața pentru ca tu să trăiești veșnic? Un plâns ce curățește, un plâns eliberator. Și, da, aduce multă liniște sufletească, ce, paradoxal, bucură inima. Pentru că Dumnezeu nu poate locui decât într-o inimă curățită prin plânsul pocăinței. Și ce poate fi mai fericit decât să Îl ai pe Domnul în inima ta?
Cântarea cu suflet și inimă umilită
Care este cântarea dumneavoastră preferată din Post?
Nu cred că am o cântare anume preferată. Sunt foarte multe cântări, după cum am spus, important este însă duhul cu care cânți acea cântare. Dacă nu e duh, melodia în sine, oricât ar fi de frumoasă, nu mișcă cu adevărat sufletul. Deci, cântarea mea preferată este cea cântată cu suflet și inimă umilită.
Cum vă pregătiți cu maicile pentru slujbele din această perioadă?
Ca de obicei, facem repetiții, în funcție de cum ne permite timpul, dar facem destul de des. Rupem din timpul nostru și ne silim să îi aducem cântare duioasă Domnului la strană, ca și cei care sunt prezenți în biserică să se poată bucura de o slujbă frumoasă. Uneori este mai greu să ne adunăm toate la repetiții, deoarece mănăstirea noastră deservește și un cămin pentru bătrâne, unde maicile îngrijesc cu simț de răspundere și cu dragoste bolnavii. Și uneori este greu să lași un bolnav care are nevoie de ajutorul tău în acel moment.
Este mai greu de cântat în Post decât în alte perioade?
Este greu, dar este și frumos. Greu, pentru că uneori rânduiala impune un post mai aspru și nu ai așa multă energie trupească să execuți unele cântări. În astfel de momente, cântarea este mai adunată, ușoară și liniștită, mai introvertită.
Părintele Justin și dragostea pentru muzica psaltică
Ce înseamnă pentru dumneavoastră Mănăstirea Paltin?
Pentru mine, mănăstirea Paltin este, în primul rând, mănăstirea ctitorită de Părintele Justin Pârvu, cel ce ne-a fost duhovnic și povățuitor, mai bine de 15 ani. Încercăm să ținem duhul și rânduiala Părintelui Justin, iar prezența și ajutorul lui se simt întotdeauna. Ne simțim ocrotite și cu nădejde că ne vom vedea iară, în Împărăția lui Dumnezeu. Totodată îi avem mijlocitori și pe sfinții temnițelor comuniste, care, iată, anul acesta au fost canonizați, în parte. Părintele Justin, însuși, a suferit 16 ani de temniță și ne-a insuflat multă evlavie față de martirii și mărturisitorii care și-au sacrificat viața pentru credință și pentru o Românie liberă. În acest sens mănăstirea noastră păstrează memoria acestor pătimitori ai lui Hristos, prin diverse proiecte editoriale și prin Revista Atitudini, publicație întemeiată de Părintele Justin.
A iubit părintele Justin cântarea bisericească?
Da, cu siguranță! Era un iubitor înfocat al muzicii psaltice. De multe ori, când intram în chilia sfinției sale, mă întâmpina cu una din cărțile de muzică psaltică și fredonam împreună. Părintele făcea paralaghie și cunoștea notația psaltică.
Încuraja foarte mult psalții și adesea sponsoriza proiecte destinate promovării muzicii bizantine.
Muzica psaltică vindecă inima de tristețe
Cântați uneori pentru el sau în amintirea lui
Foarte adesea îl simțim pe Părintele prezent la slujbe. Parcă îl auzim și acum cântând cu noi din sfântul altar. Părintele însuflețea tot omul și aducea nădejde în inimile oamenilor. Adesea ne spunea că muzica psaltică vindecă inima de tristețe. Și că cine cântă nu va fi biruit niciodată.
Să biruim necazurile prin cântare! Așa ne învăța Părintele și am convingerea că de acolo, de sus, ne aude și acum cântările noastre, ceea ne responsabilizează și mai mult.
Cum simțiți că vă ajută Dumnezeu prin cântare în această perioadă?
Pe de o parte cântarea la strană ajută foarte mult. Pentru că adesea suntem istoviți de oboseală sau luptați de gânduri. O inimă fără gânduri este cel mai prețios altar închinat lui Dumnezeu, ne spun Sfinții Părinți. Ei, bine, la strană, notația psaltică te ajută să fii concentrat și adunat la sluubă. Altfel trăiești înțelesul cuvintelor dumnezeiești. Dar, pe de altă parte, uneori te poate împiedica de la o rugăciune mai adâncă. Pentru cei care doresc o rugăciune mai contemplativă, este mai de folos să asculți cântarea bsiericească și să o trăiești în plânsul inimii tale, decât să fii focusat mai mult pe partea tehnică a cântării. Apoi, mai este un aspect. Ne spunea un părinte îmbunătățit, că a văzut în sinaxar o mulțime de sfinți, din toate categoriile, dar psalți cei mai puțini. Se referea la faptul că mulți psalți se mândresc cu vocea lor și se complac în mângâierea laudelor venite de la oameni. Iar mândria nu poate să aducă pocăință și nici mântuire. Asta nu înseamnă că nu trebuie să mai cântăm. Nu! Dar trebuie să ne silim să cântăm cu duh smerit și să ne ferim de laude. Acesta este un adevărat psalt.
(Întregul articol pe doxologia.ro)