Adrian Diaconu – la aniversare (n. 9 iunie 1978)
Interviu cu pugilistul Adrian Diaconu, medaliat cu ”bronz” la Campionatele Mondiale de la Budapesta (I)
Astăzi, ploieșteanul Adrian Diaconu, medaliat cu bronz la Campionatele Mondiale de box (Budapesta 1997, la doar 19 ani!), apoi campion mondial la profesioniști, împlinește 43 de ani! LA MULȚI ANI, CAMPIONULE!
De-a lungul carierei sale, când am lucrat în presă, am scris despre isprăvile lui și i-am luat câteva interviuri, unele televizate. Ion ”Nini” Moroiță, antrenorul și, într-un fel, tutorele lui Adrian Diaconu, ploieșteanul medaliat cu bronz la recentele Campionate Mondiale de Box de la Budapesta, își caracterizează elevul din punct de vedere moral și profesional. Adrian? Un băiat care te obligă să-l prețuiești din ce în ce mai mult. Pe măsură ce crește, devine mai <rezultativ>, căpătând tot mai multă înredere în sine. Este un pugilist al loviturilor izolate, dar foarte precise. Îi admir inteligența, simțul strategic. La <mondiale>, Adrian al meu a boxat foarte bine și s-a adaptat foarte bine tactic și s-a adaptat foarte ușor manierei de a boxa cu aparatul”.
Vreme de trei ediții, vă vom prezenta o selecție din interviurile pe care ni le-a acordat Adrian Diaconu. Primul, în două episoade, datează din noiembrie 1997, la puțină vreme după ce obținuse ”bronzul” la Mondialele de la Budapesta.
Surprize, surprize…
Reporter: Felicitări, Adrian! Ne-ai făcut o surpriză pe cinste! Toți iubitorii boxului au fost surprinși de două ori: o dată, când ai fost selecționat; a doua oară, când ai cucerit medalia de bronz. O surpriză plăcută, s-o recunoaștem! Dar pe tine te-a surprins selecționarea?
Adrian Diaconu: Nu m-a surprins, întrucât auzisem că Francisc Vaștag nu va participa. De fapt, el nu era în cea mai bună formă. În ultima vreme, boxase sporadic. La insistențele apropiaților, a încercat să revină, dar evoluțiile sale în ”sparring”-uri n-au fost concludente.
R.: Totuși, a avut un rival serios în persoana lui Gheorghe Napoleon, care se impusese la ”naționalele” seniorilor.
A.D.: Este adevărat. Dar știți că la ”naționale” au fost multe discuții. Pierdusem acolo, discutabil, în meciul din semifinale, cu Robert Herghelegiu, de la Dinamo. Acesta a pierdut, la rândul său, finala cu Napoleon. ”Nea Moro” (nr. – Ion ”Nini” Moroiță) a fost foarte inspirat neimpunându-mi să boxez în ”sparring”-urile de la Ploiești ale lotului național, ce au precedat ”naționalele” de tineret, întrucât își propusese să mă aducă în posesia titlului național. Intuia dumnealui ceva.
Napoleon a ieșit șifonat sau <meseriași> vs <încurcăreți>
R.: S-o luăm în ordine. Când ai auzit că ”Feri” se va retrage?
A.D.: Chiar înainte de a urca în ring pentru a disputa finala la ”tineret”, ”nea Moro” mi-a șoptit că ”Feri” s-a retras de la lot și că am ”unu la sută” șanse să-l înlocuiesc.
R.: Ne imaginăm ce încărcătură emoțională trebuie să fi avut partida finală!
A.D.: Să știți că am boxat foarte relaxat! Napoleon mă învinsese la limită în singurul meci pe care îl disputasem împotriva lui. Asta se întâmpla la ”Turneul Primăverii”, dar după <mondialele> de tineret, din noiembrie trecut, vreme de șase luni, nu mai disputasem partide dificile.
R.: Cum a fost finala cu Napoleon?
A.D.: L-am bătut foarte clar. De la o vreme, nu mai am trac în fața niciunui adversar, fie el chiar mult mai bine cotat. Îmi place să boxez cu ”meseriașii”, nu cu ”încurcăreți”. Oricum, Napo a ieșit foarte șifonat din ring.
Argument: tinerețea
R.: Și apoi?
A.D.: ”Nea Moro” mi-a spus imediat: <Adriane, acum șansele tale de a boxa la Budapesta sunt de 90 la sută>. În circa 15 minute, câștigasem 89 de procente! Am dat fuga acasă, mi-am alertat familia, mama mi-a pregătit echipamentul și… am plecat cu ”nea Titi” (n.r. – Titi Tudor, tehnician la PRAHOVA SAFA și loturile naționale) la București, în cantonament. Acolo… surpriză: Am dat peste ”dinamovistul” Robert Herghelegiu! S-a pus problema să facem un ”sparring” între noi. Dar antrenorii și-au dat seama că ar fi riscant să boxăm cu patru zile înainte de mondiale. Până la urmă, a decis Biroul Federal, cu doar o zi înaintea deplasării la Budapesta.
R.: Care au fost atuurile tale?
A.D.: În primul rând, îl bătusem pe campionul seniorilor. În al doilea rând, aveam o mai bună formă sportivă. Și mai aveam un argument: tinerețea!
(Sfârșitul primei părți, Continuarea în ediția de mâine, 10 iunie 2021)
Interviu realizat de Leonida Corneliu CHIFU
