* Cu 543 de ani în urmă (1475), la această dată apărea prima atestare documentară a Craiovei, într-un hrisov dat de voievodul Laiotă Basarab şi în care se aminteşte de jupan Neagoe de la Craiova. Pe teritoriul actualului oraş au fost descoperite resturi de locuire încă din epoca neolitică. Pelendava geto-dacă este prima formă de organizare socială descoperită pe actualul teritoriu al Craiovei, datând din anii 400 î. Hr. –102 d. Hr. Pe o hartă din anul 225 d. Hr. apărea trecută Pelendava romană. În secolele VII şi VIII, localitatea era denumită Ponsiona, conform mai multor inscripţii descoperite
* Acum 189 de ani (1829) a apărut la Iaşi, bisăptămânal, până la 24.XI/6.XII.1858, gazeta politică şi literară „Albina Românească” – prima gazetă în limba română din Moldova; director – Gheorghe Asachi (1/13)
* Se împlinesc 140 de ani (1878) de la începutul Congresului internaţional de la Berlin (până la 1/13.VII.1878), convocat de marile puteri europene nemulţumite de prevederile Tratatului de pace de la San Stefano, încheiat la terminarea războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. În Tratat se recunoaştea independenţa de stat a României şi drepturile ei asupra Dobrogei, Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor. Judeţele Bolgrad, Cahul şi Ismail din sudul Basarabiei au fost încorporate din nou Rusiei, deşi Convenţia ruso-română din aprilie 1877 prevăzuse în mod expres respectarea integrităţii teritoriale a României (1/13)
* Acum 136 de ani (1882) era inaugurat tunelul de cale ferată Saint-Gothard, primul dintre marile tuneluri feroviare care traversează Alpii
* Acum 117 ani (1901) se înfiinţa, la Bucureşti, de către D. G. Kiriac, Societatea corală „Carmen” (pentru răspândirea şi cultivarea muzicii în popor). Concertul inaugural a avut loc la 18/31.XII.1901 (1/14)
* Cu 112 ani în urmă (1906) la Constanţa apărea, bilunar şi şapirografiată, prima publicaţie în limba armeană, „Maro”, editată de Murat Kevorkian Vanigoglu, fondatorul bisericii şi şcolii armeneşti din oraş. Pe frontispiciul publicaţiei se menţiona: „Primul ziar din România în limba armeană, etnografic şi istoric. Fondat la 1 iunie 1906, apare la fiecare 1 şi 16 ale lunii” (1/14)
* Se împlinesc 110 ani (1908) de la înfiinţarea Societăţii anonime pentru distribuirea produselor petroliere „Distribuţia” (cu participarea societăţilor „Steaua Română”, „Aurora”, „Româno-Americană”, „Columbia” etc.). Societatea avea monopolul desfacerii în ţară a produselor, fiecare membru păstrându-şi, însă, deplina libertate atât în privinţa producţiei, cât şi a exportului (1/14)
* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la apariţia Decretului privind ratificarea de către Guvernul român a actelor constitutive ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – OMS, cu sediul la Geneva, semnate în 1946 (din 1948 OMS devine organizaţie specializată a ONU)
* În urmă cu 69 de ani (1949) s-a inaugurat Teatrul de Vest Reşiţa cu piesa „Cumpăna”, de Lucia Demetrius. Prima stagiune a noului teatru a fost mai scurtă ca celelalte (1 – 16 iunie 1949), spectacolele cu cele trei premiere („Cumpăna”, „Confruntarea”, „O scrisoare pierdută”) fiind realizate de un colectiv venit de la București
* Cu 68 de ani în urmă (1950) avea loc inaugurarea oficială a Palatului Pionierilor, în incinta Palatului Cotroceni. Palatul Pionierilor a fost mutat, la 25 octombrie 1975, într-o clădire din Str. Sfinţii Apostoli, iar la 1 iunie 1986 (30 de ani) s-a inaugurat oficial actualul Palat Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului
* Acum 61 de ani (1957) se inaugura Muzeul Literaturii Române din Bucureşti, înfiinţat de criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru Panaitescu), primul director al Muzeului. Muzeul Naţional al Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale unor scriitori români precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. Colecţiile sunt completate de cărţi vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, scluptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video. Clădirea în care îşi desfăşura activitatea Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost retrocedată în anul 2014, proprietarul somând instituţia în privinţa întreruperii activităţii începând cu data de 15 iunie a aceluiaşi an. Tezaurul MNLR a fost mutat în incinta Casei Presei din Bucureşti. Din luna martie 2017, Muzeul Literaturii Române a primit un nou sediu, în zona centrală, în spatele Bisericii Albe, într-o clădire ce a aparținut generalului Leon Mavrocordat, pe Str. Nicolae Crețulescu nr. 8
* Cu 61 de ani în urmă (1957) Televiziunea Română (inaugurată la 31.XII.1956) transmitea prima emisiune pentru copii de la „Teatrul Ţăndărică”
* Într-o zi de 1 iunie, acum 54 de ani (1964) reprezentanţele diplomatice ale României şi Japoniei de la Tokyo şi, respectiv, Bucureşti au fost ridicate la rang de ambasade. Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice, la rang de legaţie, în august 1917. În contextul de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în octombrie 1948, relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte, fiind reluate la 1 septembrie 1959
* Cu 46 de ani în urmă (1972) se deschidea, la Constanţa, primul delfinariu public, constituind o formă muzeistică în premieră pentru ţara noastră, dar şi pentru sud-estul Europei (la acea dată)
* Acum 38 de ani (1980) a avut loc prima transmisiune, de la Atlanta/Georgia, a postului de televiziune CNN (Cable News Network), primul canal de televiziune destinat în exclusivitate ştirilor din întreaga lume (care emite 24 de ore din 24)
* În urmă cu 29 de ani (1988) a intrat în vigoare Tratatul dintre SUA şi URSS cu privire la lichidarea rachetelor nucleare cu rază medie şi scurtă de acţiune – INF (încheiat la Washington, la 8.XII.1987, şi semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov)
* Acum 26 de ani (1992) Agenţia Naţională de Privatizare începea acţiunea de distribuire a carnetelor cu certificatele de proprietate către toţi cetăţenii români (conform Hotărârii de Guvern 154/1992)
* Se împlinesc 25 de ani (1993) de la introducerea în România a Taxei pe valoarea adăugată (TVA). Noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, a modificat major reglementările aplicabile până acum. Actul normativ a adus modificări importante tuturor zonelor importante ale fiscalităţii, inclusiv sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată (TVA). Astfel, în acest an, cota standard de TVA scade de la 24% la 20%, urmând ca din 2017 aceasta să ajungă la 19%, în timp ce pentru anumite livrări de bunuri şi prestări de servicii se va aplica o cotă de TVA redusă, de 9% sau chiar 5% în anumite cazuri. Aşadar, pe tot parcursul anului 2016, cota standard de TVA, de 20%, se va aplica tuturor operaţiunilor de livrări de bunuri și prestări de servicii, cu excepția operațiunilor scutite de taxă și a operațiunilor pentru care sunt valabile cotele reduse
* Acum 22 de ani (1996) România devenea, la Conferinţa de la Viena, membră a Iniţiativei Central Europene/ICE. Iniţiativa Central Europeană – formă flexibilă de cooperare regională – reuneşte 18 state membre: 10 state membre UE – Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Italia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria – şi 8 state ne-membre UE – Albania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, R. Macedonia, R. Moldova, Muntenegru, R. Serbia, Ucraina. România a aderat la ICE la 1 iunie 1996, cu ocazia reuniunii de la Viena a miniştrilor afacerilor externe ICE. La 9 decembrie 2011, Iniţiativei i-a fost acordat statutul de observator la ONU, prin Rezoluţia 66/111. De la 1 ianuarie 2016, Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE este deţinută de Bosnia şi Herţegovina, care a preluat mandatul de la preşedinţia anterioară a R. Macedonia. În 2009, România a deţinut Preşedinţia-în-Exerciţiu a ICE (PiE), pentru prima dată de la dobândirea statutului de membru al Iniţiativei. Mandatul României a coincis cu aniversarea a 20 ani de la înfiinţarea ICE
* Cu 21 de ani în urmă (1997), la ora 6:50, din Gara de Nord, a plecat primul tren InterCity Express „Marea Neagră”, care asigura, pe perioada sezonului estival, de trei ori pe zi, legătura între București și Constanța. Odată cu introducerea acestui tren în circulație s-au realizat și două premiere românești: apariția primului tren privat și depășirea plafonului de 100 km/h pentru o viteză comercială. La exploatarea acestui tren, SNCFR participă cu 15% din acțiuni, Astra Vagoane Arad cu 10%, restul procentelor fiind asigurate de alte firme private
* Se împlinesc 20 de ani (1998) de la înfiinţarea, la Frankfurt (Germania), a Băncii Centrale Europene (BCE), banca centrală a Uniunii Europene, cu funcţia de administrare a politicii monetare în ţările care folosesc euro ca monedă
* Acum 2 ani (2016) era inaugurat „Gotthard Base Tunnel” (GBT), cel mai lung tunel de cale ferată din lume (57 km pe sub Alpi), care leagă Elveţia de Italia. Construirea lui a durat 17 ani şi a costat circa 11 miliarde de euro. Tunelul a fost deschis traficului la 11.XII.2016
– Sf. Iustin martirul şi filosoful şi cei împreună cu el (Calendarul Creştin-Ortodox 2017; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)
– Sf. Iustin, filosof martir (Calendarul Romano-Catolic 2018)
– 1636: S-a născut Nicolae Milescu (Spătarul), scriitor memorialist şi diplomat; autorul unui „Jurnal de călătorie în China”, primul memorial de călătorie scris de un român; tot el este primul român care a tradus „Vechiul Testament” (1667), lucrare care a stat la baza traducerii „Bibliei de la Bucureşti” (1688); din 1671 a trăit la Moscova (m. 1708, în Rusia)
– 1838: S-a născut Gheorghe Lahovari, inginer şi scriitor (povestiri şi traduceri); ca director al Poştelor şi Telegrafelor (1871-1876), a introdus cărţile şi mandatele poştale; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Române de Geografie (1875); a tipărit, în colaborare, „Marele dicţionar geografic al României”; membru de onoare al Academiei Române din 1901 (m. 1909) – 180 de ani
– 1873: S-a născut Elena Alistar, medic, pedagog și om politic; luptătoare neobosită pentru cauza românismului în Basarabia; a fost unica femeie care a făcut parte din Sfatul Ţării, care a decis Unirea Basarabiei cu România (m. 1955) – 145 de ani
– 1875: S-a născut Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1950)
– 1893: S-a născut Teodor M. Popescu, teolog ortodox şi profesor de istorie bisericească (m. 1973) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 9.VI.1893
– 1919: A murit Ioan Bogdan, istoric şi filolog; unul dintre fondatorii slavisticii în România; editor de cronici şi documente; membru titular al Academiei Române din 1903, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1916-1919) (n. 1864)
– 1928: S-a născut muzicologul, profesorul şi compozitorul Petre Brâncuşi; director al Direcţiei Muzicale a Societăţii Române de Radio şi Televiziune (1968-1972) (m. 1995) – 90 de ani
– 1929: S-a născut muzicologul şi criticul muzical Vasile Tomescu
– 1930: S-a născut Erich Bergel, dirijor şi profesor român stabilit în Germania (m. 1998)
– 1931: S-a născut matematicianul Petru T. Mocanu; studii în domeniul teoriei geometrice a funcţiilor analitice; autor de lucrări didactice, monografii; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)
– 1938: A murit Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (n. 1869) – 75 de ani
– 1946: Mareşalul Ion Antonescu, conducător al statului român în perioada 1940-1944, este executat (alături de colaboratorii săi apropiaţi Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu), în închisoarea Jilava, ca urmare a sentinţei de condamnare la moarte (din 17.V.1946); procesul s-a desfăşurat, la Bucureşti, între 6 şi 17 mai (n. 1882)
– 1948: S-a născut violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (m. 2013) – 65 de ani
– 1950: S-a născut chimistul Ioan Silaghi-Dumitrescu; în cercetările sale a abordat domenii cum sunt: chimia computaţională, modelarea moleculară, spectroscopia moleculară etc.; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2009)
– 1952: A murit Gavril Rotică (pseudonimul lui Gavril Rotariu), poet (considerat un fel de Octavian Goga al Bucovinei) şi gazetar de marcă (cunoscut, în special, datorită campaniilor sale pentru reîntregirea ţării); a făcut parte din delegaţia la Congresul Naţional al Bucovinei (întrunit la 15/28 noiembrie 1918, în sala sinodală de la Cernăuţi), la care s-a hotărât unirea Bucovinei cu Ţara (n. 1881)
– 1956: S-a născut scriitorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu; în aprilie 2015 i-a fost acordată una dintre cele mai prestigioase distincţii literare europene, Premiul de Stat al Austriei pentru Literatură Europeană (Österreichischer Staatspreis für Europäische Literatur) pentru întreaga operă literară; după Eugène Ionesco, câştigătorul din 1970, Mircea Cărtărescu este primul autor român distins cu acest premiu literar de mare tradiţie, decernat din 1965
– 1959: S-a născut Cristian Popescu, poet, eseist şi publicist (m. 1995)
– 1971: S-a născut cântăreaţa de muzică uşoară Monica Anghel
– 1975: A murit Eugen Filotti, publicist şi traducător, diplomat; a participat la toate şedinţele Societăţii Naţiunilor Unite între anii 1928 şi 1935; a fost membru în delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris, din 1946, alături de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Mihail Ralea (n. 1896)
– 1977: A murit chimistul Coriolan Drăgulescu; lucrări în domeniul chimiei anorganice; cercetări în chimia analitică; membru al Academiei Române din 1963 (n. 1907)
– 1982: A murit actorul Constantin Neamţu-Ottonel (n. 1885)
– 2004: A murit George Muntean, istoric şi critic literar, jurnalist, om politic; fost membru al Lojei masonice Bucovina; în anul 1996 a candidat la preşedinţia României din partea Partidului Pensionarilor (n. 1932)
– 2006: A murit Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1932)
– „Ziua Internaţională a Ocrotirii Copiilor”. NOTĂ 1: Pentru prima dată Ziua Copilului a fost menţionată la Conferinţa Mondială pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, care a avut loc la Geneva, în august 1925. Atunci 54 de reprezentanţi din diferite ţări au adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Tot la Geneva a fost şi sărbătorită pentru prima oară, în octombrie 1953, când aproximativ 30 de state au ales să marcheze evenimentul pe 1 iunie. NOTĂ 2: Ziua este sărbătorită, în prezent, în întreaga lume, dar în zile diferite: în ţările fost comuniste – la 1 iunie, în Taiwan – la 4 aprilie, în Turcia – la 23 aprilie, în Japonia – la 5 mai, în Germania – la 1 iunie şi 20 sepembrie, în Singapore – la 1 octombrie, în India – la 14 noiembrie etc.
– „Ziua Mondială a Laptelui” este sărbătorită la nivel mondial, din 2001, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO)
– „Ziua Mondială a Părinţilor”, proclamată de Organizaţia Naţiunilor Unite în 2012, prin Rezoluţia 66/292, pentru exprimarea preţuirii deosebite faţă de părinţii de pe întreaga planetă, pentru angajamentul lor dezinteresat faţă de copii şi pentru sacrificiul acestora, pe tot parcursul vieţii. Există şi anumite state care aniversează această sărbătoare la alte date calendaristice: SUA (în cea de-a patra duminică a lunii iulie), Republica Coreea (8 mai), Filipine (prima zi de luni din decembrie). NOTĂ: Există şi „Ziua europeană a părinţilor şi a şcolilor”, marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi
– Samoa de Vest: Ziua Naţională; independenţa ţării a fost proclamată la 1 ianuarie 1962; din cauza condiţiilor climaterice, se sărbătoreşte la 1 iunie
– 1796: S-a născut fizicianul şi inginerul francez Nicolas (Léonard Sadi) Carnot, unul dintre fondatorii termodinamicii moderne (m. 1832)
– 1804: S-a născut compozitorul rus Mihail Glinka (m. 1857)
– 1822: A murit geologul francez René-Just Haüy, fondatorul ştiinţei cristalografiei (n. 1743). NOTĂ: Unele surse (http://www.newadvent.org/cathen/07152a.htm) menţionează ca dată a morţii 3 iunie 1822
– 1841: A murit francezul Nicolas Appert, cel care a inventat metoda de păstrare a alimentelor în vid (n. 1749)
– 1866: S-a născut zoologul american Charles Benedict Davenport, pionier al folosirii tehnicilor statisticii în cercetarea biologică (m. 1944)
– 1878: S-a născut poetul, dramaturgul şi eseistul englez John Masefield (m. 1967) – 140 de ani
– 1907: S-a născut Sir Frank Whittle, inginer britanic; a perfecţionat turbina cu gaz; a pus la punct primul turboreactor, realizat în 1941 de Rolls Royce (m. 1996)
– 1908: S-a născut (la Iglo, Ungaria) editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (m. 1997) – 110 ani
– 1926: S-a născut Andy Samuel Griffith, actor, producător de televiziune şi cântăreţ american (m. 2012)
– 1926: S-a născut actriţa americană de film Marilyn Monroe (m. 1962)
– 1927: A murit istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1861)
– 1934: S-a născut Pat (Charles Eugene) Boone, interpret pop american (de succes în anii ’50-’60), actor şi scriitor
– 1937: S-a născut actorul american Morgan Freeman
– 1937: S-a născut scriitoarea australiană Colleen McCullough, autoare a succesului editorial „Pasărea spin”; scrisă în 1977, cartea s-a vândut în peste 30 de milioane de exemplare în întreaga lume și a fost transpusă în serialul de televiziune cu același nume care i-a avut ca protagonişti pe Richard Chamberlain și Rachel Ward (m. 2015)
– 1937: S-a născut actorul şi imitatorul francez Henri Tisot (m. 2011)
– 1941: A murit Hans Berger, medic neuropsihiatru german, inventatorul electroencefalografului (1902) (n. 1873)
– 1941: A murit Sir Hugh Walpole, scriitor englez (n. 1884)
– 1944: S-a născut matematicianul francez Haim Brézis; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993
– 1944: S-a născut actorul britanic de film şi televiziune Robert Powell; cunoscut pentru rolul său din „Iisus din Nazareth”, dramă regizată de Franco Zeffirelli (1977)
– 1945: S-a născut mezzosoprana americană Frederica von Stade
– 1946: A murit tenorul austriac Leo Slezak (n. 1873)
– 1953: S-a născut compozitorul, chitaristul şi cântăreţul american Ronnie Dunn; împreună cu Kix Brooks a format unul dintre cele mai renumite duete din istoria muzicii country – 65 de ani
– 1954: A murit scriitorul danez Martin Andersen-Nexø, supranumit “Gorki al Nordului” (n. 1869)
– 1959: A murit scriitorul britanic Sax Rohmer (pseudonimul lui Arthur Ward), prolificul autor al seriei „Dr. Fu Manchu” (n. 1883)
– 1968: A murit Helen Adams Keller, scriitoare nord-americană, nevăzătoare şi surdo-mută; prima persoană cu astfel de dizabilitate care a reuşit să fie admisă şi să promoveze o instituţie de educaţie superioară (Universitatea Redcliffe); s-a remarcat prin munca sa neobosită ca activist şi „vorbitor” în public (n. 1880) – 50 de ani
– 1968: S-a născut Jason Donovan, cântăreţ şi actor australian – 50 de ani
– 1974: S-a născut Alanis (Nadine) Morissette, cantautoare, producătoare şi actriţă canadiană
– 1983: A murit scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (n. 1900) – 35 de ani
– 2008: A murit Yves Saint Laurent, cunoscut creator de modă francez (n. 1936, la Oran/Algeria) – 10 ani
– 2010: A murit Andrei Voznesensky, poet şi eseist rus; reprezentant al literaturii din perioada „dezgheţului” lui Nikita Hruşciov şi considerat „fiul spiritual” al lui Boris Pasternak (n. 1933)
– 2017: A murit jucătorul de golf Roberto de Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (n. 1923) – 1 an
