S-a întâmplat în 27 decembrie1991…

A fost deschis pentru marele public Muzeul Naţional Cotroceni, având un pronunţat caracter memorialistic. Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie cu caracter memorialistic, axată pe reflectarea istoricului ansamblului Cotroceni, pe evoluţia şi transformările sale survenite de-a lungul timpului. Partea medievală a Muzeului Naţional Cotroceni este reprezentată de spaţiile construite în timpul domniei voievodului Şerban Cantacuzino (1678 -1688). Între 26 mai 1679 şi 24 august 1682 – date aflate în inscripţia de pe ancadramnetul uşii bisericii şi în aceea aflată lângă fresca ctitorilor – au fost ridicate biserica, chiliile călugărilor, palatul domnesc, casele egumeneşti, ansamblul acestor construcţii formând Mănăstirea Cotroceni, reşedinţa ctitorului ei. Actualmente în cadrul Muzeului Naţional Cotroceni pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) fostei Mănăstiri Cotroceni, trapeza (sala de mese), câteva chilii şi două spaţii aparţinând fostului palat domnesc, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Începutul epocii moderne a fost marcat în anul 1821 de aşezarea pe platoul Cotrocenilor a taberei lui Tudor Vladimirescu. În timpul revoluţiei de la 1848, oastea otomană condusă de Fuad-Efendi a ocupat Mănăstirea Cotroceni. Domnia lui Barbu Ştirbey (1849-1853) s-a dovedit benefică zonei, domnitorul refăcând şi redecorând palatul domnesc care a devenit reşedinţa sa de vară. Totodată, pentru a înlesni legătura cu Capitala, domnitorul Ştirbey a tăiat un drum nou, care a secţionat marele parc al mănăstirii, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860. Un moment de referinţă din istoria secolului al XIX-lea l-a constituit domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), reşedinţa domnească de la Cotroceni devenind din 1862, cadrul discuţiilor şi deciziilor care au marcat domnia reformatoare a acestuia. Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen folosind din iunie 1866, palatul domnesc. Din iniţiativa sa, în anul 1893, (pe locul fostului palat domnesc – dezafectat în mare parte) a început construcţia unui nou palat destinat moştenitorilor coroanei – principele Ferdinand şi soţia sa principesa Maria. Arhitectul francez Paul Gottereau a ales pentru noul palat o rezolvare originală care îl individualizează, fiecare interior încercând să recompună din punct de vedere decorativ, un stil supus rigorilor istoriste. Între anii 1949 – 1976, Palatul Cotroceni şi-a schimbat destinaţia, devenind Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, din cauza distrugerilor suferite, au început lucrările de restaurare care au durat aproximativ 10 ani. Din 12 iulie 1991, prin hotărâre guvernamentală, aripa veche a Palatului Cotroceni (aripa nouă fiind ridicată începând din 1980 şi unde actualmente funcţionează Administraţia Prezidenţială) a fost transformată în muzeu – Muzeul Naţional Cotroceni, deschis publicului vizitator la 27 decembrie 1991. Astăzi, Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie culturală de prim rang, în peisajul cultural al Bucureştiului, unde au loc periodic evenimente culturale de excepţie.Din anul 2001, având în vedere Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi H.G. 1279/2001, Muzeul Naţional Cotroceni se află în subordinea Administraţiei Prezidenţiale. Din 11 octombrie 2009, traseul muzeal s-a îmbogăţit cu un nou reper istoric: biserica Cotroceni, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, refăcută în totalitate, ca urmare a lucrărilor din anii 2008 – 2009. Noul monument încorporează elemente din pietrăria recuperată la demolarea ei abuzivă din 1984, dar şi fragmentele de frescă restaurate în ultimii doi ani. Biserica respectă forma originală a lăcaşului ridicat la 1679 de domnitorul Şerban Cantacuzino, reprezentând un act de restituire istorică a unui fost monument important al spiritualităţii ortodoxe. Gest reparator, dar şi mărturie a asumării unor noi valori, reconstrucţia bisericii de la Cotroceni pe vechile sale temelii, întregeşte un ansamblu a cărui componentă principală fusese cândva
Surse:
http://www.muzeulcotroceni.ro/
https://www.facebook.com/muzeulcotroceni/
http://www.presidency.ro/…/administratia-p…/muzeul-cotroceni