* Acum 264 de ani (1753) avea loc întemeierea „Şcolilor Blajului” (de către episcopul greco-catolic Inochentie Micu şi profesorul Petru Pavel Aron), primele şcoli în limba română – „Şcoala de obşte” (primară), „Şcoala de latinie” (gimnaziul) şi „Şcoala de preoţie” (nucleul viitoarei Facultăţi de Teologie). Din acel moment Blajul a devenit centrul învăţământului românesc din Transilvania
* Cu 151 de ani în urmă (1866) Poarta Otomană emitea firmanul de învestitură a lui Carol (de Hohenzollern-Sigmaringen) ca principe al Principatelor Unite, cu titlu ereditar, prin care recunoştea, implicit, perpetuitatea unirii celor două Ţări Române (11/23)
* Într-o zi de 11 octombrie, acum 118 ani (1899), începea al doilea Război al Burilor, între Imperiul Britanic şi burii neerlandofoni din cele două republici independente: Republica Sud-Africană (Republica Transvaal) şi Statul Liber Orange. Conflictul s-a sfârşit la 31 mai 1902, prin anexarea regiunii de către Imperiul Britanic şi formarea Uniunii Africii de Sud ca parte din Commonwealth. Este considerat ca fiind cel mai lung, sângeros şi umilitor război purtat de Imperiul Britanic la începutul secolului al XX-lea. Prima confruntare a avut loc între 16 decembrie 1880 şi 23 martie din 1881
* Acum 104 ani (1913), intra în vigoare primul regulament care stabilea circulaţia autovehiculelor în România, dar şi cine şi în ce condiţii putea obţine carnetul. Primul permis a fost emis după ce „Regulamentul pentru circulaţiunea autovehiculelor” a fost publicat în Monitorul Oficial din 1913. Era o hârtie lipită pe o pânză subţire, colorată în roşu, galben şi albastru. Prefectura de Poliţie Bucureşti a venit cu ideea de a reglementa circulaţia din cauza creşterii numărului de maşini. Se întâmpla în 1907, când în Capitală erau 138 de autoturisme. Tot atunci au fost gândite şi primele probe ale examenului, iar cei admişi erau întregistraţi într-un registru. Exista o probă de viteză pe un traseu stabilit, care era întreruptă pe neaşteptate de examinator. În ceea ce priveşte permisul de conducere, acesta a fost modificat de mai multe ori până s-a ajuns la modelul actual, european
* Cu 79 de ani în urmă (1938), printr-un Decret regal (din timpul dictaturii carliste), se înfiinţau breslele de lucrători, funcţionari şi meseriaşi, cu rolul de a înlocui sindicatele
* Acum 73 de ani (1944) armata română a eliberat oraşul Cluj de sub ocupaţia horthysto-fascistă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)
* În urmă cu 71 de ani (1946), în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, se adopta proiectul de Tratat de pace cu România (38 de articole şi 6 anexe), după a doua conflagraţie mondială
* Se împlinesc 70 de ani (1947) de la fondarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale/OMM, instituţie specializată a ONU din 22.XII.1951, cu sediul la Geneva. România este membru fondator
* Cu 47 de ani în urmă (1970), între 11 şi 25 octombrie, s-a desfăşurat prima ediţie a Târgului Internaţional Bucureşti (TIB). Din anul 1993 este certificat la nivel internaţional de către Asociaţia Globală a Industriei de Târguri – UFI şi este inclus în rândul celor mai importante târguri tehnice la nivel mondial. Ediţia de anul acesta va avea loc în perioada 11-14 octombrie
* În urmă cu 33 de ani (1984), astronautul Kathryn D. Sullivan (n. 1951) devenea prima femeie cosmonaut din SUA care făcea o călătorie în spaţiul cosmic
* Acum 8 ani (2009), era resfinţită Biserica Palatului Cotroceni, refăcută între 2003 şi 2004. Construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni, ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688, a început la 26.V.1679. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe stricăciuni de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984, aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu
– „Ziua Şcolii Ardelene” este o sărbătoare publică, marcată începând din 2014 şi instituită prin Legea nr.93/2014 adoptată de Parlamentul României; este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de intelectualitatea română din Transilvania de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XX-lea, mişcare cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană; de-a lungul istoriei, membrii acestei mişcări au adus un aport important modului de gândire occidental asupra originii noastre latine, precum şi ideologiilor filosofice, politice şi culturale din Europa vestică; a fost aleasă data de 11 octombrie, deoarece este data la care, în 1754, episcopul Petru Pavel Aron a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice în limba română
– 1875, 11/23: S-a născut Şt.[efan] O.[ctavian] Iosif, poet, prozator şi traducător (a tradus din Petöfi, Heine, Verlaine, Goethe, Schiller, Shakespeare, Corneille, La Fontaine); membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români (m. 1913). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11 septembrie 1875
– 1877, 11/23: A murit Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric şi om politic; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; membru al Societăţii Academice Române din 1868 (n. 1827) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 27.IX/9.X.1828
– 1908: S-a născut prozatorul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1937). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 9.X.1908, iar Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003), la 14.X.1908
– 1911: S-a născut tenorul Ion Dacian; în 1990 Teatrul de Operetă a fost numit Teatrul de Operetă „Ion Dacian”, iar în anul 2000, prin hotărâre a Guvernului, numele a fost schimbat în Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” Bucureşti (m. 1981)
– 1929: S-a născut actriţa şi profesoara Olga Tudorache
– 1932: S-a născut istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (m. 1984) – 85 de ani
– 1938: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Dan Piţa
– 1945: A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (n. 1872)
– 1956: S-a născut actriţa Catrinel Dumitrescu
– 1973: S-a născut violonistul Dan Claudiu Vornicelu (m. 2010)
– 1982: A murit medicul veterinar Ilie T. Popovici; preocupat de găsirea unor soluţii profilactice, a creat sau a optimizat numeroase vaccinuri; întemeietor şi director (1949-1962) al Institutului de Patologie şi Igienă Animală din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902, la Budăi/Orhei, azi în R. Moldova) – 35 de ani
– 1986: A murit compozitoarea, cântăreaţa, violonista, violista şi profesoara Mansi (Clemansa) Barberis (după căsătorie Plăcinţeanu); a fost prima femeie compozitor de muzică de operă din România (n. 1899)
– 2004: A murit Alexandru Ungureanu, scriitor (autor de proză S.F.) şi ziarist (n. 1957)
– 2011: A murit Benone Cârstocea, medic oftalmolog, fost preşedinte al Societăţii Române de Oftalmologie (n. 1948)
– 2011: A murit Ion Diaconescu, om politic naţional-ţărănist, luptător anticomunist; prins în valul de arestări ale liderilor PNŢ, a fost deţinut politic între 1947 şi 1964; prim-vicepreşedinte PNŢCD (1990 – 1995), preşedinte PNŢCD şi CDR (1996 – 2000); preşedinte al Camerei Deputaţilor (1996 – 2000) (n. 1917)
– 2016: A murit Dorin Iormeanu – Dimitriu, artist plastic, designer şi arhitect; stabilit în străinătate din 1973 (n. 1942) – 1 an
– Frankfurt, Germania: Ediţia 2017 a Târgului Internaţional de Carte, la care Franţa va fi invitată de onoare (11 – 15 oct.)
– „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Durerii”, marcată pentru prima dată în 2004, la iniţiativa participanţilor la Congresul de Oncologie desfăşurat la Istanbul (septembrie 2004)
– „Ziua Internaţională a Fetelor” (International Day of the Girl Child); adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la sfârşitul anului 2011, sărbătorită începând din 2012 (- 5 ani), promovează drepturile fetelor din întreaga lume
– 1675: S-a născut teologul şi filosoful englez Samuel Clarke; importantă influenţă asupra filosofiei engleze a secolului al XVIII-lea (m. 1729)
– 1705: A murit fizicianul francez Guillaume Amontons; cercetări în domeniile matematicii, fizicii, mecanicii spaţiale; în 1687 a inventat higrometrul (instrument pentru măsurarea umidităţii relative a atmosferei) (n. 1663)
– 1809: A murit exploratorul american Meriwether Lewis (n. 1774)
– 1844: S-a născut Henry John Heinz, fondator al unei companii de produse alimentare (m. 1919)
– 1884: S-a născut chimistul german Friedrich Bergius; a descoperit procesul de lichefiere a cărbunelui (1912); laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931, împreună cu conaţionalul său Carl Bosch (m. 1949)
– 1885: S-a născut François Mauriac, romancier, poet, dramaturg, eseist, polemist și gazetar francez; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1952 (m. 1970)
– 1888: S-a născut dirijorul italian Piero Coppola (m. 1971)
– 1889: A murit fizicianul englez James Prescott Joule, unul dintre fondatorii termodinamicii (n. 1818)
– 1896: A murit Anton Bruckner, compozitor şi organist austriac (n. 1824)
– 1915: A murit Jean-Henri Fabre, biolog şi entomolog francez; cunoscut pentru cercetările minuţioase privind comportamentul şi obiceiurile insectelor (n. 1823)
– 1919: A murit Karl Adolph Gjellerup, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru pentru Literatură în anul 1917, împreună cu compatriotul său Henrik Pontoppidan (n. 1857). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 13 octombrie 1919
– 1920: S-a născut biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române din 1993 (m. 2010, la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş)
– 1925: S-a născut scriitorul şi scenaristul american Elmore Leonard; poreclit „Dickens din Detroit“, a fost apreciat pentru realismul crud şi pentru dialogurile sale excelente (m. 2013)
– 1958: A murit Johannes Robert Becher, poet, prozator şi dramaturg german (n. 1891)
– 1958: A murit pictorul francez Maurice de Vlaminck (n. 1876)
– 1963: A murit Jean Cocteau, scriitor, eseist, dramaturg, cineast şi pictor francez (n. 1889)
– 1977: A murit MacKinlay Kantor, romancier american, câştigător al Premiului Pulitzer pentru ficţiune, în 1956 (n. 1904) – 40 de ani
– 1996: A murit matematicianul şi profesorul finlandez Lars Valerian Ahlfors (n. 1907)
– 2009: A murit fizicianul şi endocrinologul american de origine italiană Angelo DiGeorge, renumit pentru cercetările sale privind o imunodeficienţă autosomal dominantă, denumită sindromul „DiGeorge” (n. 1922)
– 2012: A murit Helmut Haller, unul dintre cei mai importanţi fotbalişti germani de după Al Doilea Război Mondial (n. 1939) – 5 ani
