SEARA DE ASEARĂ SAU CÂTEODATĂ SE ÎNTÂMPLĂ ȘI AȘA
O seară literară de mijloc de septembrie nu se ratează niciodată, mai cu seamă când programul anunțat s-a dovedit a fi, ca și alte dăți, incitant, plăcut, surprinzător. Chestiunea lipsei de spațiu, apărută în ultimul moment din cauze obiective, nu ne-a descurajat, astfel încât ne-am ascultat cu interes unii pe ceilalți, cu muzica aproape de surdină, la o lungă masă amenajată pe terasa Restaurantului Ochiul Magic.
》 ULTIMA POEZIE/CREAȚIE LITERARĂ s-a desfășurat sub pana inspirată a colegilor: Ana Nedelcu („Corp poem” versuri din secțiunea „A scrie cu trupul” a volumului de debut „DonQuijotisme…”), Luminița Luminita Bratu („Nevermore” versuri inspirate de poemul lui E.A. Poe), Emilia Luchian („Fantoma verii”, „Nu aleg”- versuri) și Mihail Ivănescu („Dansul cocoșulului” – proză).
》 LECȚIA DE POEZIE a adus în fața auditoriului creațiile sensibile ale poeților Magda Isanos, „Capricii” (Luminița Bratu) și Thomas S. Elliot „Marină”, „Miercurea cenușii”(Emilia Luchian).
》11 MINUTE DE ISTORIE, prin expunerea și preocuparea Emiliei Luchian, ne-a introdus în epoca domnitorilor Constantin Brâncoveanu, Petru Cel Mare și Dimitrie Cantemir. Lectora a folosit scrierile istoricului Nicolae Iorga încercând să descifreze tainele unui pact care ar fi trebuit să pecetluiască o înțelegere a domnitorilor români cu țarul Rusiei, în speranța unei eliberări de vasalitatea cu Imperiul Otoman. Am aflat astfel că singurul semnatar din partea țărilor române a fost Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu eschivându-se cu înțelepciune acestui pact, considerat probabil o abilă capcană.
》 CINEMARTOR ne-a dezvăluit de această dată universul filmelor lui Federico Fellini. Gabriel Comanroni, lectorul obișnuitei rubrici de cinema a cenaclului, face un periplu prin arta acestui reputat scenarist și regizor italian. Începând cu „Dolce Vita”(1960) și terminând cu ultimul său film „Glasul Lunii”(1990), filmele lui Fellini au provocat și au schimbat fața cinematografiei tradiționale influențând viziunea cinematografică a secolului trecut. Inimitabil și distinctiv, descris ca fiind o influență majoră de personalități precum Ingmar Bergman, Stanley Kubrick, Martin Scorsese, Bernardo Bertolucci și Rainer Werner Fassbinder, Federico Fellini (1920 – 1993) este recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari și mai inspiraționali cineaști din toate timpurile, Fellini devenind mentorul unora dintre cei mai faimoși regizori care au făcut parte din generațiile ce l-au urmat (Martin Scorsese, Woody Allen, François Truffaut, Peter Greenaway, Bob Fosse, Francis Ford Coppola, Giuseppe Tornatore, Lina Wertmüller și Spike Jonze).
În pauză, Gabriela Petri ne-a împărtășit emoția participării ca spectator la două din spectacolele incluse în Festivalul Teatrelor Naționale din Republica Moldova și România, desfășurat recent la Chișinău.
Editor: Liviu Ioan Manole
