close
CreștinătatePromovate

Sunt supărat pe Dumnezeu

Am citit undeva într-o postare la cineva care a scris așa: “Sunt supărat pe Dumnzeu, unde era El ca Stăpân al Cerului, când unii oameni haini și atei, ucideau pe alți oameni simpli și nevinovați?”.

La prima vedere, la prima analiză, pare perfect adevărat. Dar nu asta este treaba lui Dumnezeu să gestioneze relațiile dintre oameni pe pământ. Acolo este ca reper Decalogul, ce au de făcut oamenii ca porunci primite de la Dumnezeu.

El personal ne-a dat poruncile: “Să ne iubim unii pe alții, să nu ucidem, să nu furăm, să nu desfrânăm…etc!”

Nu este treaba lui Dumnezeu să vină să stea cu ciomagul și să ne cotongească atunci când greșim și facem rău semenilor noștri.

Noi avem câteva nenorociri și atrocități pe planetă care nu fac cinste umanității nici planetei, privind raportul de iubire a lui Dumnzeu, prin actul sincer de credință a oamenilor între ei.

NU POȚI IUBI OMENIA ȘI DREPTATEA UCIGÂND PE CEL DE LĂNGĂ TINE.

NU POȚI INVOCA CREDINȚA ȘI IUBIREA LUI DUMNEZEU FĂCÂND CRIME ÎNMPOTRIVA UMANITĂȚII.

Nu putem vorbi de acte de credință în numele lui Dumnezeu, vărsând sânge nevinovat.

– Cruciadele – acte părute creștine, în care s-au ucis creștinii între ei. Dumnzeu nu îndeamnă la războie și la ucideri, la ură și varsări de sânge.

– Holocaustul – aceste exterminări care nu au fost acte umane ci barbare, acte lipsite de umanism, milă și respect față de ființa umană, indiferent de religie.

– Inchiziția – care a avut vârful, apogeul în Spania, câteva secole a ucis mii de oameni arși pe rug, spânzurați, decapitări, torturați, chiar catolicii au detestat aceste lucruri atroce și abuzive, fiind o pată de rușine a Apusului.

Asta-i istoria cu bunele și relele ei!

Chiar Papa Ioan Paul al II-a, când trăia, și-a cerut scuze în public pentru aceste lucruri grele ce umbresc negativ istoria și imaginea apusului catolic, inclusiv barbariile cruciadelor de atunci, de la 1202 din timpul împăratului Ioan Vecos.

– Comunismul – o altă plagă faraonică de sorginte demonică, nenorcire fără egal în istoria Europei, o altă hidră hidoasă, o altă blestămăție fără egal.

– Dacă ne gândim la doctrina aceasta adusă pe planetă de om, numai Stalin a ucis peste 10 milioane de creștini. Îmi spunea bunicul meu un lucru netrecut în cărțile de istorie, că atunci când s-a făcut epurarea Bucovinei și Basarabiei în timpul Anei Pauker, în timpul stalinismului și în timpul bolșevismului rus, s-au luat români de-a întregul, bărbați, copii și femei, i-au dus în Siberia unde au murit înghețați, au murit de foame, au stat prin lagăre și au muncit la minus 60 de grade.

 

Cam ca la 2-3 milioane au murit și le-au rămas osemintele acolo în gurile de mină pustii.

Iar în vremea lui Petru Groza și Gheorghiu Dej au gemut pușcăriile comuniste din România de intelectualitatea interbelică, pentru că toți cei care s-au opus instaurării comunismului, toți cei care au fost simpatizanți cu mișcarile naționaliste sau creștine, toți au fost în masă strânși și au fost băgați în pușcării, apoi uciși până nu a mai rămas nici unul.

Efectiv zac pline martirologiile acestea de oameni uciși de catre alți oameni, care credeau că împart adevărul și-l slujesc.

Ceaușescu a fost primul președinte comunist care a golit pușcăriile de deținuti politici și i-a trimis la casa lor sub arest la domiciliu.

Este urât și a descrie ce au făcut unii oameni cu semenii lor. Acestea sunt doar unele dintre atrocitățile Istoriei, dar au fost și mai multe.

Sunt acte de rușine în fața istoriei, iar noi trebuie să facem în așa fel încât să nu mai repete, să nu se mai ajungă la asemenea acte de demonism inuman în sânul umanității indiferent de religie.

OMENIA ȘI RESPECTUL ÎNTRE OAMENI ESTE LEGE, NU-I DOCTRINĂ NICI DEMAGOGIE!

Via Părintele Calistrat

VIDEO AICI

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.