A doua zi de când în Timișoara se aprinsese scânteia unei revolte, care avea să declanșeze ceea ce toți cei care au intrat în vâltoarea luptei anticomuniste avea să o numească, și o fac și acum, indiferenți și sfidători la ceea ce avea să se dovedească, de fapt, o lovitură de stat abil opusă la cale de eșalonul al doilea al nomenclaturii ceaușiste și cu sprijinul logistic determinant al Securității regimului comunist, act de, din acea perspectivă, mârșavă trădare a sistemului și a cuplului dictatorial Ceaușescu laolaltă cu clica CEPX – Comitetul Politic Executiv al Partidului Comunist Român, al cărui secretar general era Nicolae Ceaușescu.
În acea zi, mai mulți credincioși din oraş demonstrau paşnic, în jurul Catedralei reformate din Piaţa Maria, faţă de o decizie judecătorească prin care pastorul reformat László Tokés urma să fie evacuat şi mutat în altă localitate. Mişcarea avea să se extindă, la aceasta aderând studenţi, muncitori şi alţi locuitori ai Timişoarei. Se formează coloane de timişoreni care se îndreaptă către centrul oraşului. Izbucneşte, astfel, o revoltă anticomunistă pe fondul scăderii dramatice a nivelului de trai al populaţiei, ca şi al destrămării sistemului comunist european în fostele ţări socialiste, menţionează lucrarea “Istoria României în date”.
Citeste articolul complet pe Impact.ro
