tomnatic
te mai cuprind
întrebător se abat peste
lume să port talismanul
calculând îmi șoptești
capătul lumii o să plec
cu brațele-n soare un copac
în ferestră momente
furate te dezmiardă
și în auz
și înfloresc în apele
tăcut în bezne de lună
atât de aproape culori
amețitoare
în regatul tăcerii
de dincolo de mine
izvorâtă descifrează vieții
magia unei
feminități fără limite
a naturii
punte fragilă frunză
lângă frunză
toamnă în imperiul aurul
ți-aș da
pentr-un singur …cuvânt
Ana Urma