close
PromovateRomânia Mare

Trei școli românești din Regiunea Odesa își apără în instanță dreptul de predare în limba maternă

Facebook / Consiliul Național al Românilor din Ucraina

 

ACTUALIZARE: O observație primită de la localnici este că aproape toate școlile românești din Regiunea Odesa au fost transformate treptat în școli cu predare mixtă: au clase cu predare în română și clase paralele cu predare în ucraineană.

ȘTIREA INIȚIALĂ: Trei școli din Regiunea Odesa (Ucraina) au dat în judecată Consiliul Raional Belgorod-Dnestrovsk (Cetatea Albă), cerând anularea deciziei de a desființa două școli cu predare în română și a le transforma în filiale ale unei școli cu predare integrală în limba ucraineană și aflată la mare distanță. Săptămâna trecută, procesul a fost judecat pe fond.

Reclamante sunt cele două școli românești care ar urma să fie desființate, cea din Manja (Meneailovca) și cea din Furatu (Furatovca), cărora li s-a adăugat și școala românească din Frumușica Veche – Sărata (Starosillia).

Profesorii spun că ar fi normal ca cele două școli să fie afiliate școlii din Frumușica Veche – Sărata, cu predare tot în română și aflată la doar șase kilometri distanță de ele, și nu școlii ucrainene din Faraoani (Faraonivka), situată la 20 de kilometri distanță.

„În ultimul moment, pârâtul a adus unele documente”, a precizat Iosif Cernușcă, avocatul românilor. Însă, în opinia sa, acestea nu dovedesc legitimitatea deciziei Consiliului Regional. Avocatul se așteaptă ca instanța să se pronunțe la următoarea ședință, în 3 septembrie.

Românii din regiune au comentat pe Facebook că printr-o reorganizare administrativă au fost desființate și școlile din Chitai (Cervonâi Iar) și Cemașir, Raionul Ismail.

În ultimii 30 de ani, românii din Ucraina au pierdut 30 de școli cu predare în limba română, iar până în 2023, conform unei legi adoptate de Parlamentul Ucrainei, vor fi ucrainizate și celelalte școli cu predare în limba română.

Acest proces a început deja. Consiliul Național al Românilor din Ucraina, care reunește peste 20 de organizații și publicații de limbă română din regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia și Kiev, s-a adresat la începutul anului miniștrilor Educației și de Externe ai Ucrainei, României și Republicii Moldova, reclamând că în Regiunea Odesa au fost deja introduse „cotele lingvistice” prevăzute de Legea învățământului.

Prin deciziile directorilor, mai multe școli din Raionul Reni și din alte raioane au început anul școlar implementând cotele respective.

Limba „moldovenească” este tot limba română

Școlile românești din țara vecină au fost divizate artificial în școli cu limba de predare română și, respectiv „moldovenească”. Situația fost creată începând din 1998 de ministerul ucrainean al Educației, care a reintrodus conceptul stalinist de limbă „moldovenească” în administrația școlilor, fără a organiza consultări publice.

Românii din Dumitrești (Dmitrivka), Hagi-Curda (Komișivka), Cartal (Orlivka), Borisăuca (Borisivka), Satu Nou (Novoselivka), Manja (Meneailovca), Frumușica Veche (Starosillia) și alte localități au cerut ministerului remedierea acestei situații, dar guvernul le-a spus că este de competența autorităților locale.

În materie de drepturi ale minorităților, Comisia de la Veneția a recomandat un tratament unitar pentru vorbitorii de română și de așa-zisă „moldovenească”, arătând că este vorba doar de o diferență de nume și că, în realitate, este vorba de aceeași limbă, româna, una din limbile utilizate pe teritoriul Uniunii Europene.

Eliminarea falsei distincții ar permite unificarea programelor de predare în limba română (în prezent sunt două, una aferentă „limbii moldovenești”), tipărirea la costuri mai mici de manuale unificate și participarea elevilor școlilor „moldovenești” la Olimpiadele de limba română.

E nevoie de un consulat la Ismail

Pentru a primi mai mult sprijin în demersurile lor referitoare la dreptul la educație în limba maternă, românii din Regiunea Odesa au solicitat României înființarea unui consulat la Ismail.

Cererea a fost făcută având în vedere că jumătate din populația românească a Regiunii Odesa locuiește în raioanele Ismail, Bolgrad și Belgorod-Dnestrovsk, la peste 250 de kilometri distanță de Odesa. Același motiv a condus la înființarea consulatului de la Slatina (Solotvino), în Transcarpatia (Maramureșul istoric).

Luna trecută, ministerul român de Externe a anunțat că miniștrii român și ucrainean „au discutat demersurile aflate în curs privind extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înființarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odesa și, respectiv a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmației”.

Cu aceeași ocazie, „Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa «limbă moldovenească», confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistența «limbii moldovenești»”.

Diplomația nu este însă suficientă. În ultimul deceniu, Ungaria a investit 115 milioane de euro în măsuri de sprijin pentru minoritatea maghiară din Ucraina, fonduri concretizate în peste 100 de școli și o Facultate de Pedagogie cu predare integral în limba maghiară, un Institut Pedagogic privat la Beregovo, posturi radio și TV, edituri, centre culturale, școli profesionale, granturi pentru întreprinzătorii și cercetătorii maghiari.


Românii din Ucraina numără aproximativ 500.000 de persoane și trăiesc din moși-strămoși în Regiunile Cernăuți (Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herța), Odesa (Bugeac), Transcarpatia (Maramureșul istoric).

Cea mai numeroasă minoritate din Ucraina este cea a rușilor, care formează peste 17% din populație. În urma deceniilor de propagandă sovietică, două treimi din românii din Ucraina se identifică drept „moldoveni” și numai o treime drept „români”. Dacă toți s-ar identifica drept români, ar fi a doua minoritate ca mărime din Ucraina.

(basilica.ro)

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.