close
PromovateSocial

UN ȚIPĂT DE UNIRE PARCĂ NEAUZIT: CÂND VEȚI VENI SĂ NE LUAȚI?

Când veți veni / să ne luați acasă? /căci am rămas orfani /și suntem până azi / în mijloc cu un râu / ce-și plânge / în lacrimă de sânge /durerea fraților / înstrăinați de frați.//
Dacă țipătul dvs.poetic. Ieromonah Vasilisk Donica VD, dacă țipătul meu de aici, din România, rămân un murmur cu gura închisă nu ne vom mai uni niciodată. Am citit la 12-13 ani „Pe Donul liniștit”, „Alitet pleacă în munții” pentru că rușii abandonaseră, la plecare, biblioteca din satul meu. În 1986 am vizitat cu pașaport colectiv URSS-ul, se făceau excursii și în China, atunci… La Moscova am văzut într-o hală carcase de porc, de vită înșiruite ca soldații, cum erau odată și la noi, atârnate în cârlige.. Porcii de la Nato mâncau porcii noștri, nouă ne râmâneau doar copitele, le ziceam „adidași”. Din pui ne rămâneau doar ghiarele și gâturile, tacâmuri la care stam la rânduri mari…Să plătească România datoriile la occidentali!…
Am fost cazați la INTURIST, mai am și azi un pliant. Lângă hotel era o bancă, am fost să schimbăm lei românești trecuți de noi fraudulos la granița română. Prin semne ne-am înțeles cu doamna oficiantă că nu e permis să schimbăm leii în ruble și ne-am bucurat că nu ne-a „pârât” organelor rusești. Am rămas liberi. În Piața Roșie fumam, un milițian rus m-a abordat, a văzut că sunt strain și prin semne am înțeles că nu este voie să fumezi acolo. Am stins țigara și atât. Am urmat apoi itinerariul stabilit: Talin – Riga – Kiev- Chișinău – Iași – Ploiești. La Kiev era un Cabaret, 7 ruble intrarea, ne schimbase doar vreo 10-20 ruble, nu am intrat niciunul dintre noi.
Zborul de la Kiev la Chișinău a fost de basm, la Kiev era încă noapte la Chișinău am ajuns pe zi, lumina împingea noaptea de deasupra Chișinăului ca o jaluzea pe care o ridici să fie mai multă lumina, mai multă liniște. Liniște care nu este azi.
După 1990 m-am înscris în Pro- Basarabia românească, în Republica Moldova era vremea premierului Mircea Druc. Nu după mult timp ne-am trezit desființați. România răspundea cerințelor occidentale, considerându-ne naționaliști.
Scriu și țipătul meu de unire lângă țipătul poetic al distinsului Ieromonah Vasilisk Donica VD, îmi este teamă însă că țipătul de unire, unirea românilor rămâne un murmur care se stinge, murmur cu gura închisă sau cum zice dl prof.Grigore Leșe: Lai, Lai, Lai…Cântec popular!

9 Mai 2022, Dan Drăguș

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.