Zilele acestea, determinati evident de o falsă piosenie si un trend “ cool “, toti contestatarii zilnici ai bisericii si ai credintei in general s-au intrecut in comentarii despre vizita Papei in România.

Comentarii legate de haine, de scaun, de masini, de pantofi si de orice subiect in afara de cel spiritual.
In afara de Hristos pentru ca nu e asa subiectul Hristos, Dumnezeu, nu face parte din trend… in trend sunt discutiile legate de lucruri vagi, sincretism spiritual si o intreagă salată de idei care se transferau miscandu-se browninan de la o televiziune la alta.

Am înțeles că dorim schimbare.
Stiu că avem nevoie de o schimbare și simt asta cu toată ființa mea indreptată către mai binele moral, binele general si nu personal.

Problema generală este ca toată lumea dorește sa schimbe pe toată lumea după propriile păreri însumate ca un total al trairilor personale si al unui “ trend “ prezent.

O modă si nimic altceva care reprezintă sinele, esența problemei pe care dorim in fapt să o combatem la alții, devenind astfel parte a problemei si nu soluția ei.

Am mai spus in trecut ca una din problemele fundamentale ale gandirii sec XX este absolutizarea relativului.
Distinctia importanta in aceasta directie este adevar vs realitate.
Adevarul este absolut ,deci unul singur iar realitatile sunt multiple,subiective,personale- iar perceptia lor este influentata de pozitionarea noastra cat si de nivelul de actualitate al constiintei noastre.

Absolutizand relativul ,cum ne indeamna tot felul de filosofii moderne sau curente spiritualiste (gen New Age), nu doar că greșim fundamental in plan teoretic, atat axiologic cat si ontologic, dar si in plan concret si personal unde in loc să ne ridicam spre Dumnezeire butonăm telecomanda haotic.

Ne injurăm Biserica, Clerul, Catedrala si pe noi insine cu o ură si un dispret care face orice dusman natural al unui neam si al mantuirii sa fie usor invidios…

“Auto-disprețul presupune totuși in amar si o nemângâiere care configurează specific România “

Ar fi foarte bine sa intelegem ca in Romania nimeni nu este surogat de credintă, nimeni nu-L inlocuieste pe Dumnezeu pe pamant si singurul om care s-a ridicat la nivelul “ vizitei istorice” a Suveranului Pontif a fost Patriarhul nostru Daniel care s-a comportat de la inceput pană la sfarsit cu o demnitate rar intalnită intre oamenii prezentului.

Organizatoric, teologic, dar si uman Patriarhul Romanilor a dat dovadă de o inaltă ținută pe care nu mulți o inteleg, cei mai multi o hulesc in putina lor pricepere sau rautatea specifică vremurilor.

Totusi cei care stim că cel hulit,injurat, scuipat si in final rastignit a fost Hristos, intelegem exact unde este harul… iar in Biserica Ortodoxă Română nimeni nu-L inlocuieste pe Hristos pentru ca Hristos se coboară și locuiește in Ea si asa cum ne-a lasat scris… “ nici portile iadului nu o vor birui”

Vrednic este !

Dumnezeu sa ocrotească România!

Excelsior Patria.
–

Agenția de știri Basilica & TRINITAS TV multumim. Si datorita vouă Românii stiu unde le este Nordul. ☦

(Aurelian Surulescu)