Pe 29 iunie, Biserica ii cinsteste pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel. In cadrul acestei sarbatori, de putine ori sau chiar deloc, se aminteste de neintelegerea aparuta intre cei doi Apostoli.
Comunitatile crestine erau alcatuite de popoare si culturi diferite. Din acest motiv, existau persoane care nu doreau sa renunte la anumite obiceiuri. Cea mai mare dificultate de adaptare la starea de har venea din partea iudeilor convertiti. Acestia nu doreau sa renunte la taierea imprejur si cautau sa impuna aceasta prescriptie a legii mozaice si crestinilor de alte neamuri.
Apostolul Petru impartasea dorinta acestora ca taierea imprejur sa se faca pentru toti cei convertiti din randul paganilor, in vreme ce Apostolul Pavel declara inutilitatea legii pentru paganii botezati si pentru orice crestin chemat la o viata noua a libertatii si a duhului.
Sfantul Apostol Pavel, in Epistola catre Galateni 2, 11-14, il cearta pe Sfantul Apostol Petru pentru atitudinea sa : „Iar cand Chefa a venit in Antiohia, pe fata i-am stat impotriva, caci era vrednic de infruntare. Caci inainte de a veni unii de la Iacov, el manca cu cei dintre neamuri; dar cand au venit ei, se ferea si se osebea, temandu-se de cei din taierea imprejur. Si, impreuna cu el, s-au fatarnicit si ceilalti iudei, incat si Barnaba a fost atras in fatarnicia lor. Dar cand am vazut ca ei nu calca drept, dupa adevarul Evangheliei, am zis lui Chefa, inaintea tuturor: Daca tu, care esti iudeu, traiesti ca paganii si nu ca iudeii, de ce silesti pe pagani sa traiasca ca iudeii?”.
Problema a fost rezolvata in cadrul sinodului de la Ierusalim, din anul 50, cand s-a stabilit prin descoperire dumnezeiasca („parutu-s-a Duhului Sfant si noua”) ca nu trebuie facuta o deosebire intre crestinii proveniti dintre iudei si cei dintre celelalte neamuri, renuntandu-se astfel la ideea de a taia imprejur pe cei convertiti dintre pagani.
Sfantul Apostol Pavel a scos in evidenta componenta duhovniceasca a omului si ne-a descoperit ca in Biserica nu mai exista separatie intre iudeu si elin, rob sau liber, ci distinctia este intre omul duhovnicesc, care are Duhul lui Dumnezeu, si omul trupesc, care are duhul lumii. Daca toti crestinii proveniti dintre neamuri ar fi trebuit sa se circumcida, atunci Hristos devenea un pretex pentru convertirea la iudaism. Prin aceasta atitudinea se respingea insasi temelia Bisericii crestine, si anume, ca omul era mantuit prin credinta in Iisus Hristos si nu prin faptele Legii (Galateni 6, 2).
Din aceasta disputa reiese ca si sfintii se cearta, dar nu pentru a fi pe placul lumii, ci spre descoperirea voii lui Dumnezeu. Nu intamplator, in unele icoane ei apar imbratisati, semn ca impreuna au marturisit dumnezeirea lui Hristos si indica unitatea lor in slujirea Evangheliei.
Informatii despre Sfintii Apostoli Petru si Pavel
Sfantul Apostol Petru, iudeu de neam, om simplu, a avut numele Simon si era fratele lui Andrei. A fost chemat la Apostolat de catre Hristos: „Nu te teme: de acum inainte vei fi pescar de oameni” (Lc. 5, 10). Marturiseste inaintea celorlalti ucenici dumnezeirea lui Hristos: „Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (In. 6,69). Cu toata dragostea sa pentru Hristos, nu si-a putut invinge slabiciunea si s-a lepadat de Domnul, dar si-a redobandit vrednicia de apostol la cea de-a treia aratare a Domnului inviat. Dupa ce femeile mironosite vestesc invierea lui Hristos, Petru face parte din primii ucenici care au sosit la mormantul Mantuitorului. Dupa Pogorarea Sfantului Duh, predica si trei mii de persoane primesc sa fie botezate. A mai propovaduit Evanghelia lui Hristos in Antiohia, Pont, Bitinia, Galatia, Capadocia si la Roma. L-a botezat pe primul soldat roman, sutasul Corneliu si a inviat-o pe Tabita, in Iope.
A fost inchis din ordinul regelui Irod Agripa, dar eliberat in chip minunat de un inger. A fost rastignit cu capul in jos la cererea sa, pentru a nu fi asemanat cu Hristos. De la Sfantul Apostol Petru avem opt cuvantari pastrate in Faptele Apostolilor si doua epistole care ii poarta numele.
Sfantul Apostol Pavel se numea Saul inainte de convertirea sa. A studiat legea mozaica la scoala rabinului Gamaliel, unul dintre fariseii cei mai invatati ai vremii. Nu L-a intalnit pe Mantuitorul Hristos in timpul activitatii Sale pamantesti. Devine un Apostol al lui Hristos dupa ce viata lui se schimba in chip minunat pe drumul Damascului. In amiaza mare, printr-o lumina stralucitoare, Hristos i se descopera in chip minunat . Este dus la preotul Anania, de la care primeste botezul. Prin convertire, devine din cel care ii persecuta pe crestini, unul dintre cei mai mari propovaduitori ai Evangheliei lui Hristos. A vestit cuvantul Mantuitorului in timpul celor trei calatorii misionare. Chiar daca a fost un om invatat, a marturisit ca nu s-a folosit de intelepciunea lumii acesteia pentru a vesti Evanghelia.
Pentru ca a fost cetatean roman, a fost martirizat prin decapitare. Potrivit traditiei, cand a fost decapitat, capul sau a sarit de trei ori pe pamant, iar la fiecare atingere a aparut un izvor, de aici si denumirea „Tre Fontane”.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
