Cronică literară cenaclu ILC, Ploiești, 11.05.2023
Inteligenţa înseamnă a înţelege şi a inventa.
Jean Piaget
Ne adaptăm realității, învățând.
Emilia Luchian ne vorbește în cele 11 minute de istorie despre simbolul taurului în artă și religie. Cultul taurului era întâlnit în tot bazinul mediteranean din Fenicia până în Spania şi o mare parte a Asiei. Cei care au divinizat taurul au fost indieni, sumerieni, asirieni, babilioneni, egipteni, daci, greci, hitiţi etc. Taurul şi vaca au devenit zeii naturii, simboluri ale pământului, vaca – mama doică, iar bivolul, care rumegă liniştit este simbolul înţelepţilor. În India zeul Shiva călăreşte taurul alb sacru Nandi. Cultul arian antic era dedicat vacii sacre celeste, care îndeplinea dorinţele, apăra oamenii de foame, sete şi le oferea bogăţii. Mithra din panteonul persan, corespondentul zeului indian Mitra, era o divinitate a contactelor, prieteniei, luminii şi soarelui. Vaca reprezintă esența sacrificiului prin darul său de lapte, hrana sacră care permite ritualurile și viața și constituie întruparea lumii și a tuturor ființelor.
Mihai Ioachimescu ne recomandă filmul Omul lui Dumnezeu, care aduce la viață uimitoarea poveste adevărată a Sfântului Nectarie din Eghina, Grecia. Este un film biografic, care prezintă momentele importante ale vieții sfântului ortodox grec. Scenarista și regizoarea Yelena Popovic, de origine sârbă, evită toate detaliile plictisitoare din primii ani de viață și pătrunde adânc în povestea lui Nectarie la vârsta de 30 de ani, interpretat de actorul grec Aris Servatalis. Acuzat pe nedrept, prigonit si hulit continuu, ajunge să cerșească în Atena, apoi devine predicator pe o insulă refuzată de alți preoți, unde sătenii sunt ațâțați îmotriva sa. Este numit directorul unei școli, devenind un real model pentru adolescenți. Filmată în Grecia, inclusiv pe insula Eghina și în Spitalul Aretaeio din centrul Atenei, pelicula cinematografică (coproducție) redă încercările și lupta prin care Sfântul Nectarie a trecut de-a lungul unei vieți marcate de persecuție și nedreptăți.
Actorul Mickey Rourke, câștigător a numeroase premii, printre care și prestigiosul BAFTA Awards pentru cel mai bun actor (pentru filmul ”The Wrestler”) joacă în ”Omul lui Dumnezeu” rolul unui bărbat paralizat care a fost vindecat de un sfânt, cel care avea să fie în cele din urmă canonizat ca Sfântul Nectarie din Eghina (1846-1920).
Cele mai recente creații aparțin Mariei Bem, Luminiței Bratu, lui Cati Enache, Ramonei Müller și lui Mihail Ivănescu.
Prima protagonistă a acestei seri este Doina Ofelia Davidescu. Ramona Müller ne-o prezintă pe colega noastră ca fiind un membru activ al Cenaclului I.L. Caragiale Ploiești din noiembrie 2022. De profesie inginer, Doina Ofelia Davidescu se consideră un om obișnuit. Am absolvit Liceul I.L.Caragiale la profilul uman, în anul 1976. Am ratat, a doua sub linie, admiterea la filologie. M-am răzgândit și am urmat Institutul de Petrol-Gaze pe care l-am absolvit în 1984. Profesia de inginer în tehnologia prelucrării petrolului și activitatea îndelungată în acest domeniu( Combinatul Petrochimic Midia, Năvodari, IPIP Ploiești ș.a.) nu m-au împiedicat să fiu o mare iubitoare de citit și… amatoare de scris, deși timpul pe care l-am avut la dispoziție pentru așa ceva a fost destul de restâns. În ultimii ani de activitate am fost consilier la Casa de Cultură a Studenților. Așa că am scris mai bine de cincizeci de ani… teme, extemporale, teze, proiecte, studii ș.a. Într-o zi când am dat pagina unor calcule ce păreau să nu se mai termine, m-am trezit scriind ceva, cu totul altceva.
În perioada 2019-2021, am avut bucuria să particip ca autor de texte, în urma unor concursuri, la ultimele trei din cele cinci volume colective ale colecției ”Memento”, proiect inițiat și derulat de Asociația de Educație și Dezvoltare Urbană(AEDU), având ca scop rememomorarea unui oraș, a unor întâmplări și a unor personaje prin prisma amintirilor unora dintre cei care l-au locuit o vreme.
-„Cel mai frumos Ploiești” 2019
-„Ploieștiul amintirilor noastre” 2020
-„Automobile, dulcețuri și alte povestiri despre Ploiești” 2021
De curând, particip cu interes și cu mare bucurie la ședințele Cenaclului I.L.Caragiale Ploiești- sub coordonarea Asociației ”24pharte”
În aprilie 2023 a apărut volumul online „Ploieștiul nostru: Amintiri dragi și povești nostime”, printre ai cărui autori mă număr.
Am bucuria de a mi se fi selectat texte în Revista Extemporal Liric, înscrisă la Biblioteca Națională a României.
Acum mă minunez că lucrurile s-au așezat într-un mod miraculos și gândurile, cuvintele mi-au clădit această carte: Eva- Blândețuri, Tandrețuri, Amărăciuni. Amintirile au parfum întotdeauna. Bântuie aiurea și când mă aștept mai puțin mă inundă cu noianul unor imagini pe care le credeam pierdute. Și nările freamătă și descifrează cu precizie parfumul străzilor, caselor, încăperilor…Ușile scârțâie, podelele vibrează ușor sub pași și emoțiile se așează cuminți în vârful de peniță al gândului. Și gândul în pagină de carte.
Debutul său în volum este reprezentat de Eva – Blândețuri, Tandrețur, Amărăciuni, editura Kharta Grafic, 2023. Autoarea ne citește povestirea O noapte ciudată. Lectura stârnește emoții vizibile în rândul auditoriului. Personajul credibil, Eva se identifică în tipologie și reacții cu afectul comportamental feminin. Empatia, fricile, conștientizarea eu-lui, regăsirea, relaționarea cu sine și cu alții sunt doar câteva dintre aspectele pe care volumul prezentat le pune în evidență. Tușa categorică a descrierii narative o constituie delicatețea filonului liric. Gherorghe Burdujan consideră că volumul Ofeliei nu poate fi rupt în fragmente, deoarece realiatea urbană consemnată formează un întreg unitar. Cartea semnalată este una senină.
A doua protagonostă a serii este Daniela Ioniță, profesor (pensionar) lb. engleză/suedeză în campusul Universității Nyköping, Suedia. Dumneai ne prezintă un eseu cu tema Valorile și misiunea școlii în Suedia. Din prezentarea făcută de Ramona Müller aflăm că Daniela Ioniță a absolvit liceul Mihai Viteazu din Ploiești în anul 1972, urmează Facultatea de limbi și literaturi străine, secția polonă-engleză. Obține titlul de Masterʹs of Arts în 1987. Își continuă studiile postuniversitare și mai obține un masterat în Suedia. Între 2005 și 2013 predă în Stokholm limba engleză și suedeză pentru copiii cu alte limbi materne. Din 2013 până în 2021, când se pensionează, este profesoară de limba suedeză pentru toți adulții veniți din aproape toate colțurile țării. Caracterul și identitatea națiunii suedeze reprezintă un raport între felul de a fi al acestora și sistemul educațional. Eficiența și valențele organizatorice se bazează pe spiritul de independență al copillui care se dezvoltă de la cea mai fragedă vârstă. Formarea și dezvoltarea personalității tinerilor tinerilor suedezi începe din copilărie. Sunt încurajate buna înțelegere, ordinea și comportamentul nonviolent. Educatorii folosesc limbajul pozitiv și comportamentul neagresiv. Societatea suedeză acordă mare încredere tineretului, iar respectarea dreptului fiecăruia și egalitatea sunt principii fundamentale după care se ghidează învățământul suedez. Misiunea școlii suedeze este aceea de a încuraja fiecare elev să-și descopere afinitățile și particularitățile individuale. Acumularea de noi cunoștințe și competențe este în strânsă dependență de accentul pus pe abilitățile practice și utile. Elevii suedezi participă la planificarea temelor, având posibilitatea de a alege cursurile și activitățile preferate. Se acordă o atenție deosebită dezvoltării personale, dar și educației pentru egalitatea genurilor. Gimnaziile sunt specializate, iar elevii primesc burse în funcție de frecvență. În Suedia a fost adoptată legea care interzice discriminarea, prin care se asigură atitudinea egală între elevi indiferent de sex, apartenență socială sau etnică, religie și orientare sexuală. Sistemul de învățământ suedez a evoluat fără întreruperi, fiind bazat pe valori principale și fundamente solide de viață.
Revenită în țară după 30 de ani, Daniela Ioniță ne împărțășește din experiența ei ca profesor, analist și om trăit în Suedia. Pornind de la antichitatea romană, până la reformă, suedezii au tradus biblia în limba natală, continuând cu școlile catedrale, astfel ni se dezvăluie o fațetă novatoare a Suediei în domeniul învățământului. În 1919 Suedia devine o democrație parlamentară. Ea nu participă la Primul Război Mondial. În prezent Regina Suediei este de origine germană. Între 1920-1930 au loc multe reforme sociale. Se sprijină fetele să își termine studiile și se militează pentru îngrijirea copiilor într-un sistem controlat, femeile devin independente. După 1950 au loc diverse experimente școlare incluse în programe, în care cursurile obligatorii erau fie e 7 ani, fie de 9 ani. Reforma ulterioară dă șansa elevilor proveniți din orice mediu (bogat/ sărac) să reușească. Nivelarea societății se întâmplă, fiecare copil poate să reușească în viață, pentru că sistemul suedez pune bazele folosirii unei resurse imprtante: omul. Oamenii de valoare se creează atunci când dai valoare tuturor. Până la 15 ani în Suedia școala este obligatorie. Discusul guvernamental referitor la educația în suedia prevede că:
Școala și democratia din Suedia au ca fundament în sistemul educativ, cum că fiecare copil trebuie să acumuleze valori morale. Obiectivul principal este dezvoltarea și evluția dorinței de a stimula viitorul adult pe toată perioada vieții. Comparativ cu sistemul de învațamânt românesc, o surpriză placută din partea invitatei noastre o constituie interpelarea unei emisiuni televizate în care subiecții principali erau racordați la forumul de competență european. Prin școală se fundamentează respectarea drepturilor omului și a valorilor de bază democratice prin care toată societatea suedeză se receptează. . Respectul pentru fiecare individ și pentru mediul înconjurător primează. Dreptul la viață este de neumilit. Toți oamenii sunt egali ca valoare. Unicitatea elevului contribuie la dezvoltarea generală a societății. Intervențiile active și imediate se impun în cazul discriminărilor de orice fel. Oamenii trebuie să devină conștienți că sunt participanți la propria moștenire culturală, având o identitate sigură și capabilă de a-i înțelege pe ceilalți. Fiind un loc de întâlnire al multiculturalității, școala are rolul de a întări valorile democratice. Responsabilitatea le revine profesorilor. Discursul politic accentuează rolul practic al profesorului în formarea competențelor. Dar conform proverbului Teoria, ca teoria, dar practica ne omoară!, conflicte există și în Suedia.
În școli, bătălia de idei, de principii și modernism este prezentă. Profesionalismul în Suedia înseamnă, totuși dedicare. Tu ca angajat, nu ești mai mult decât un om. Iar eu ca profesor sunt aici ca să servesc, nu ca să fiu servit. Inspiri și impresionezi ca valoare profesională. Competența înseamnă că excelezi, ca model prin rezultate. Dacă ai 6 grupe însumând 600 de elevi, aceștia trebuie să finalizeze cursurile cu niște calificative impresionante. Astfel ți se evaluează competența de profesor! În Suedia se lucrează în echipă/ interdicipilnar, nu ca normă didactică. Veneau foarte mulți matematicieni, care trebuiau aduși foarte repede la un nivel funcțional. Elevul trebuie să cunoască faptele respective ale unui eveniment. La 1 august se planifică, se studiază grupele si apoi primești pentru fiecare elev fișa computerizată. Didactica și pedagogia le aplici permanent, sunt laturi paralele ale aceluiași proces de integrare și asimilare de noi cunoștinte. De cele mai multe ori intram în pâine la ora 7 și veneam acasă la ora 23. Asta înseamnă învățământ diferențiat pe elev, noi formăm competențe individuale.
Exemplele ilustrate încep cu Maria Montessori care prin afirmațiile sale conform cărora ”cunoașterea începe de la concret la abstract”, copiii pot sesiza și pot învăța din greșelile proprii, fără ca un profesor anume să le sublinieze eroarea. Acesta este unul dintre numeroasele aspecte ale unei clase Montessori care favorizează independența. Se continuă cu Socrate adept al zicalelor: ”Înțelept este cel care știe ce nu știe” și ”Toate judecățile înainte de cercetare sunt prejudecăți”. Importanța procesării actului educațional rezidă în calitate, nu în cantitate. Ca să fii egal cu Socrate, să poți participa la dialogul educativ, trebuie să îndeplinești 3 cerințe fundamentale.
Partenerul trebuie:
- Să vorbească din propria convingereve, să nu repete ce au spus altii
- Să prezinte un raționament consecvent și de consecință
- Să-și definească cuvintele și expresiile pe care le folosește
O altă mare personalitate este Kierkegaard, născut în 1813 la Copenhaga. El afirma
Dacă vreau să reușesc să îl conduc pe un om acolo unde vrea, trebuie să îl întâlnesc acolo unde este. Și să încep din acel punct. Cel ce nu poate să facă aceasta, se minte pe el însuși când crede că il poate ajuta pe celălalt. Ca să îl pot ajuta pe celalălalt, trebuie să înțeleg mult mai mult, trebuie să înțeleg ce înțelege el. Dacă nu pot face asta, nu mă ajută faptul că știu și pot mai mult ca el…ajutorul adevărat începe de la a fi umil în fața celui pe care doreesc să îl ajut, deci îl servesc.
Exemplele concludente din experiența Danielei Ioniță susțin dezvoltarea cognitivă și concretă în baza unor concepte directe formative și evaluative difereniate pe caraacteristicid de vârstă. Munca de Sisif poate duce la îmbolnăvire. Profesorul decide. Implicarea tuturor resurselor este importantă. Discuțiile pe baza subiectului dezbătut sunt ample și binevenite.
O seară plină de emoții și experiențe…
Cronică: secretar literar – Ramona Müller
Fotografii: Gabriel Comanroni, Ramona Müller, Emilia Luchian, Doina Ofelia Davidescu și Maria Bem
– sub coordonarea Asociației ”24PHarte” președinte Ioan Vintilă Fintiș, secretar litera r- Ana Nedelcu –
”Nu există patriotism fără
patrimoniu.”
