close
Istorie

Cum s-a ajuns la acordul lui Stalin de susţinere a drepturilor României asupraTransilvaniei

În data de 30 august 1940, în contextul ascensiunii Germaniei naziste şi al izolării României ca urmare a prăbuşirii sistemului său de alianţe (capitularea Franţei şi izolarea Marii Britanii), s-au semnat, la Viena, documentele „arbitrajului” germano-italian (Dictatul de la Viena), prin care partea de nord a Transilvaniei (43.492 kmp şi 2.667.000 de locuitori, din  care  românii reprezentau 50,2% iar  maghiarii 37,1%), era smulsă României şi predată Ungariei horthyste.

După răsturnarea guvernului Antonescu la 23 august 1944 şi întoarcerea armelor contra Germaniei naziste, armata română a participat imediat şi fără nici o condiţie, cu un efectiv de 16 divizii, un număr superior celui stabilit prin Convenţia de armistiţiu.

Spre deosebire de România, Ungaria a semnat  armistiţiul cu Aliaţii abia pe 20 ianuarie 1945, când cea mai mare parte a teritoriului ei fusese eliberat. Participarea  română la efortul de război pe frontul de vest a contribuit la decizia sovietică de a sprijini anularea Acordului de la Viena şi restituirea Transilvaniei de Nord  României, care a fost comunicată de Stalin unei  delegaţii române încă de la începutul anului 1945. Din această delegaţie a făcut parte şi fruntaşul comunist Gheorghe Apostol.

„La sfârşitul lunii decembrie 1944 şi începutul lunii  ianuarie 1945, o delegaţie a Partidului Comunist Român a fost invitată la  Moscova. La Moscova ne-am dus cu o singurã problemã: problema Transilvaniei.Din delegaţie au fãcut parte Dej, Ana Pauker şi eu. Ne-a primit Stalin foarte bine. Pentru prima datã l-am vãzut pe Stalin. Era cam de statura mea. Chiar mai mic decât mine. L-a îmbrãţişat pe Dej: “Am aflat despre tine….”

Pe Ana Pauker o cunoştea. A îmbrãţişat-o. Mie mi-a strâns mâna doar. S-a aşezat la masã, avea un birou lung în sala de şedinţe a Biroului Politic al lor, a guvernului.

`Ce probleme vã preocupã?”

Dej era pregãtit în legãturã cu Transilvania.  Dej  nu vorbea aşa bine ruseşte, a învãţat ruseşte în închisoare,  a spus despre ce este vorba. Şi-a început Dej sã-i dea drumul despre istoria Transilvaniei, cã este pãmânt românesc, cã este leagãnul poporului român, cum a fost rãpit Ardealul de Nord de cãtre Horthy, cu sprijinul lui Hitler şi al lui Mussolini. Când a ajuns la jumãtatea expunerii,  l-a oprit Stalin: “Dej, eu nu cunosc aşa bine istoria poporului român şi istoria acestei provincii, Transilvania.Probabil v-a supãrat foarte mult faptul cã nu o datã a fost la mine  Rakosi care a ridicat problema Transilvaniei. Ultima datã a fost acum zece zile. Şi i-am spus: Rakosi, dacã mai vii încã o datã cu problema Transilvaniei, n-ai sã mai poţi veni niciodatã sã mã vezi! Voi, ungurii, n-aţi fãcut ceea ce au fãcut românii.”

Şi ne spune nouã: “Voi, prin actul de la 23 august, aţi redus perioada rãzboiului cu cel puţin şase luni de zile! Şi au fost salvaţi douã milioane de oameni”.

Asta i-a spus-o lui Rakosi: “Voi ce-aţi fãcut?”  Când ne-am dus la Stalin, noi eram cu armata aproape de Budapesta. Cu sovieticii, bineînţeles. Dar porţiunea românilor era distinctã. Conducerea armatei era asiguratã.

Stalin i-a spus lui Rakosi: “Noi trebuie sã luptãm pas cu pas. Casã cu casã ca sã vã eliberãm. Voi ce-aţi fãcut?” Şi spune: “Dej, Transilvania pe vecie e a României! O sã vinã tratatul de pace care se va discuta la sfârşitul războiului. Noi vom susţine teza românã privind Transilvania.” Asta a fost discuţia importantã care s-a purtat pe problema Transilvaniei. Şi-am venit acasã. Am discutat în Biroul Politic – era un Birou Politic neales de nimeni, aşa, o conducere ad-hoc superioarã de partid. S-a hotărât sã luãm mãsuri sã înlocuim administraţia sovieticã cu administraţia româneascã. Nu a fost aşa de uşor. Noi aveam în rândurile maghiarilor un numãr însemnat de membri de partid care au reuşit sã acapareze conducerea localitãţilor. Pânã când s-a terminat rãzboiul.

[Arhiva de istorie orală – Radio România. Înregistrare realizată de profesor  Ioan Scurtu şi Virginia Cãlin, 1994]

Tags : armata rosiehortististalintransilvaniaUngaria

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.