close
Editorial

Dacii ortodocși nu practicau reiki

De câteva zile mă ocup de cazul triplei crime de la Brașov și lucrurile pe care le aflu îmi dau fiori. În delirul notițelor din jurnalul ținut de criminal, în „testamentul” pe care l-a conceput cu multe zile înainte de a-și ucide soția și cei doi copii, în explicațiile oferite procurorului se amestecă noțiuni din tot felul de religii, legende.

Multe dintre ele sunt la mare căutare acum, le găsiți, sub diverse forme, la tot pasul, de la mici citate la postări pe rețele de socializare.

O să descriu amalgamul din mintea acestui personaj de roman mai încolo. Acum vreau să spun că Florin Buliga îmi pare modelul extremist al amalgamului spiritual din întreaga noastră societate. Luăm rapid obiceiuri, credințe, previziuni zodiacale din „Noua Bibliotecă Mondială”, wall-ul de Facebook, și le îmbrățișăm rapid ca fiind ale noastre.

Personal, cred că asta ni se întâmplă după ce am abandonat credințele moștenite (sau pe care ar fi trebuit să ni le transmită) ale părinților noștri. E vorba de orice credință, nu doar de cea ortodoxă, majoritară la noi. Nu mai e cool să te închini, să respecți haina preoțească (observați cum am evitat să cer respect pentru omul din haina neagră a păstorului), să te bucuri la o sărbătoare.

Numai că, abandonând credințele înaintașilor, sufletele noastre au totuși nevoie de ceva, de o Călăuză, de o Credință. Așa am ajuns să ne păstrăm creștini în declarații, dar să ne aranjăm casele după rigorile fengshui sau să ne recâștigăm calmul prin exerciții de yoga. Facem vreuna din aceste treburi cum trebuie? Nu, evident că nu, pentru că toate aceste lucruri au tradițiile lor, rădăcinile lor în credințe pe care nu le studiem, ci doar luăm părți care ne convin.

La brașoveanul care și-a masacrat familia am găsit, puricându-i declarațiile, notițele sau falsul testament, o însăilare de rupturi din mai tot ce înseamnă spiritualitate. Vorbește de Dumnezeu, îi e teamă de eliberările de energie din Postul Paștelui, crede în îngeri, dar și în forța ezoterică a dacilor, vinde „biorezonanță” ca șamanii terapiilor alternative, crede în yoghina „expansiune a conștiinței”, face calcule după medievala numerologie, crede în puterea discretă a masonilor, illuminati sau a templierilor, se roagă în grote săpate acum 7.000 de ani și apoi discută cu un duhovnic-monah.

Pe câte căi rătăcește mintea acestui individ, „eliberat” de credința simplă pe care probabil o au părinții sau bunicii săi bucovineni.

Evident că ancheta de la Brașov e la început și vom vedea dacă omul chiar rătăcește mental sau e vorba de o personalitate atent construită ca să mimeze nebunia. Nu noi stabilim asta, ci procurorii, polițiștii, psihiatrii.

Dar trebuie să recunoașteți că multe din lucrurile expuse mai sus vă sunt familiare. Le-ați auzit, le-ați citit sau ați dat peste oameni care vi leau expus drept propriile convingeri. Poate nu atât de multe la un loc, dar mulți îmbină câteva dintre ele. Un amănunt nu l-am folosit încă în textele despre tripla crimă, poate că acum e momentul lui. Indiferent cum îl vor cataloga anchetatorii, nebun sau diabolic, Buliga și a lui „casă de sănătate” aveau pacienți, adepți, deși felul cum răzbat diversele dogme din notițele sale demonstrează clar că nu vorbim de un erudit, de un om care să se fi aplecat cu devotament asupra cărților, ci mai mult de un spilcuitor din pagini disparate.

O altă problemă a acestui fast-food spiritual este tocmai ușurința obținerii statutului de profet în zilele noastre. O fetiță cu „urmăritori” pe Facebook devine „specialist în dezvoltare personală”, cu un curs de două săptămâni te poți prezenta „maestru reiki” sau „specialist feng-shui” și de aici îți e deschisă calea de a propovădui ce ai înțeles tu din astea.

Tags : buligacredintadaciDumnezeuInvieremagdalenaortodocșiPașteserban

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.