(urmare din ediția de ieri, 10 decembrie 2020)
Membrii Comunității Evreiești din Ploiești, care include și obștile din Sinaia, Târgoviște și Câmpina, s-au reunit joi, 10 decembrie, la Sinagoga din municipiul de reședință pentru a sărbători Hanuka, Sărbătoarea luminilor, ce se desfășoară vreme de opt zile. De-a lungul anilor, am avut privilegiul de a participa, la invitația organizatorilor, la mai multe sărbători de Hanuka.
”Și o mare minune s-a întâmplat acolo”
Adela Herdan, președintele Comunității Evreiești din Ploiești, ne-a dezvăluit și alte semnificații ale sărbătorii. Hanuka înseamnă și ”educație”. Tradiționalul joc cu titirezul cu laturile patrate, pe care sunt înscrise litere ebraice, a servit drept pretext pentru învățarea preceptelor religioase în timpul interdicției lui Antiohus. Pe cele patru laturi ale titirezului se află înscrise literele ebraice nun, ghimel, hei și sin, care reprezintă expresia ”și o mare minune s-a întâmplat acolo”, cu referire la miracolul uleiului. În același timp, ele reprezintă regulile jocului. Hanuka mai înseamnă ”victoria împotriva întunericului”. ”De ea avem nevoie și astăzi, când, uneori, inamicul este însăși teroarea fără reguli și fără frontiere. Omul trebuie să construiască o lume a luminii și să o apere. Lumina de Hanuka alungă monstrul înfricoșător al întunericului, iar sensibilitatea umană depășește teroarea și forța brută. Hanuka nu este numai o sărbătoare, ci și o călătorie spirituală de opt zile”.
După 106 ani

Evenimentul de la Ploiești nu reprezintă un fenomen izolat. Acțiunea se înscrie într-un proiect vast, vizând refacerea tuturor sinagogilor, templelor, caselor de rugăciune și a cimitirelor evreiești din România.
Rav Menachem Hacohen, fost – între 1997-2011 – mare rabin pentru populația evreiască din România, sublinia cu ani în urmă: ”În acest oraș au existat atâția evrei câți sunt azi în întreaga Românie. Viața comunității evreiești în România este o realitate. Avem șansa să trăim mulți ani în istoria acestei țări. Ne îndeplinim o datorie de suflet, de neam. Guvernul României este un sprijin consistent în această direcție. Trebuie să fim împreună pentru a duce la îndeplinire cerințele Comunității Europene. Mulțumim tuturor fraților și surorilor care au contribuit la acest proiect. Să privim cu optimism continuitatea noastră evreiască, care nu înseamnă o viață exclusivistă, ci împreună cu cei din jurul nostru”.
Un alt tip de renovare
Max Kurzberg, membru al comunității, se referă la semnificația Sinagogii (din grecescul ”a conduce împreună”) în viața evreiască”. Reținem: sinagogile (”case evreiești de rugăciune sau de adunare ”- ”Bet ha-Knesset”), de fapt lăcașurile de rugăciune ale evreilor (”un loc în care să se roage și să facă afaceri”), au proliferat după distrugerea Templului din Ierusalim. Dar primele sinagogi sunt semnalate în Egipt, încă din secolul al III-lea înainte de Hristos. Rabi Moise ben Maimon sau Maimonide (1135–1204), crescut în sinagogă, spune: ”unde sunt zece din comunitatea Israel, trebuie să aibă casă de rugăciune”. Când evreii au fost goniți din Eretz Israel, mulți au ajuns în Spania. Acolo au ridicat sinagogi în stil arhitectonic maur, începând cu secolul al XII-lea. ”Sinagoga este mai mult decât o școală. Toate sinagogile din lume sunt și biblioteci. În sinagogi s-au născut multe curente filosofice. Iisus însuși și-a început învățăturile în sinagoga din Ierusalimul vechi”.
Sărbătoarea Hanuka de la Ploiești se încheie de cele mai multe ori cu un program artistic susținut de elevi ai Liceului de Artă ”Carmen Sylva” din Ploiești, corul liceului oferind un program de cântece evreiești, încheiat cu celebra ”Havanaghila”.
”Ultimii doi prim-rabini ai Comunității Evreiești din România, Schlomo Sorin Rosen și Rafael Shaffer, s-au născut, au crescut și s-au școlit aici. Rabinii se adresează enoriașilor noștri în română. Trebuie. Asta ne dă speranțe că nu numai zidurile sinagogii se vor reînnoi, ci și viața spirituală se va renova”, aprecia unul dinte vorbitori.
Leonida Corneliu Chifu