decorarconarte.comNu ştiu de ce, dar totdeauna, când se termină Şcoala, îmi vine să plâng!… Plâng singur, când nu mă vede nimenea!… La naiba!… Prima impresie, criminală constatare, este despărţirea!… Dar, vorba lui Bittman, “şi băieţii plâng câteodată, când nu-i vede nimenea…”
Dar de ce?!…
Se termină Şcoala, se termină o dimensiune!… O generaţie pleacă, alta vine!… Când pui suflet şi vezi că-ţi pleacă sufletele acelea rebele şi că nu mai ai cu cine să te cerţi în termenii lui Cioran sau să râzi în termenii lui Topârceanu, atunci realizezi că eşti mai bătrân, mai trecut!… Eşti trecut!… Şi te agăţi de o speranţă, de un licăr, de o scânteie, cauţi viitorul!… Goethe spunea că “eternitatea este prezentul pur…” Aşa aş vrea să rămân, înţepenit în Khairos, în prezentul pur, aş vrea să-l asasinez pe Chronos!… Grecii ştiau ei ce spuneau, să rămâi în starea de… αγαπε!…
Nu te bucuri decât de faptul că cei care pleacă, de fapt zboară!… la propriu!… Le cresc aripi; ca să zboare spre – vorba lui Blaga – , “zări şi etape”!…
Eonul te chinuie!…
Ceva se încheie!… Alt eon vine!…
NIHIL SINE DEO!…
(Bogdan Costin Georgescu)
