Se schimbă mai mereu câte ceva în sistemul românesc de învățământ. Nu toate modificările au fost sau sunt de bun augur. N-o spun eu, o arată nemulțumirile strigate public de părinți, elevi și chiar cadre didactice care nu rezonează cu deciziile superiorilor din Capitală.
Și totuși, ceva rămâne la fel! Prima zi de școală. Debutul noului an școlar e mereu același, în orice sat, în orice comună sau oraș, îmbrăcat în bucurie, emoție și splendide flori.
Fiind mama unui minunat copil ajuns în clasa a – IV a, am participat luni, la deschiderea noului an școlar, la Sângeru, unde bunica (din partea tatălui) fetiței mele, a fost dascăl și director al Școlii. Am retrăit momente care parcă se petreceau ieri, când mândră de uniforma în carouri și copleșită de reîntâlnirea cu colegii, pășeam timid în sala de clasă.
Astăzi, la Sângeru, părinți, copii, bunici, cadre didactice, primarul comunei, Gheorghe Radu, scriitorul Lucian Avramescu, adunați în curtea școlii, am ascultat cu bucurie slujba religioasă care precede întotdeauna discursul directorului. Prin cuvinte alese, profesorul Florin Dinoiu, încearcă să determine adulții și copiii deopotrivă să se ia în serios, să conștientizeze fiecare obligațiile ce i se cuvin față de școală și societatea în care trăiesc. La rândul său, preotul Laurențiu a vorbit despre pericolul rețelelor de socializare care le răpesc copiilor noștri copilăria și timpul care ar trebui să fie dedicat lecturii. Cititul înnobilează și stă la temelia împlinirii profesionale și personale, a adăugat părintele-paroh.
Un moment de reculegere a fost ținut în memoria regretatei învățătoare Veronica Mareș care, în urmă cu doi ani, a fost aleasă de îngeri să vegheze împreună, din lumea celor drepți, asupra prichindeilor la început de drum spre deprinderi într-ale învățăturii. Deși, purtată mereu în inimile noastre, ale celor care am cunoscut-o și prețuit-o, prezența sa va fi palpabilă prin fiica sa, Andra, care îi va îndruma pe elevi în domeniul informaticii.
Învățământul românesc, pe lângă multele diplome și medalii obținute de elevi în diverse competiții naționale și internaționale, are și numeroase carențe. Unele sunt generate de relația profesor-copil-părinte, altele de nomenclatura care parcă adâncește și mai mult prăpastia debusolării elevului. În loc să-i înlesnească orientarea într-o direcție sau alta, îi complică și așa complicatele căi ale studiului.
Dar, fiind prima zi de școală, să păstrăm partea pozitivă a acestei zile, consumată frumos, constructiv și care se întipărește în fiecare suflet de elev, părinte sau profesor.
P.S. Peste seninul văratic al acestei zile de toamnă s-a abătut un nor apăsător care a umbrit sufletul meu de pământean. Am constatat, încă o dată, că și medicii mor. Am aflat, dureros, că profesorul doctor Dumitru Orășeanu, a murit. Un OM cu totul special. În urmă cu un an, realizam un interviu cu ilustrul medic de copii. Drum lin, domnule Profesor! Mă consider norocoasă pentru faptul că v-am cunoscut.
Giorgiana Radu: Prima zi de școală la Sângeru și norii de deasupra ei
Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.