close
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Grănicer la Vama Cuvintelor – Cronică literară a Cenaclului „I.L.Caragiale” Ploieşti (14 noiembrie 2022)

Grănicer la Vama Cuvintelor

Cronică literară a Cenaclului „I.L.Caragiale” Ploieşti (14 noiembrie 2022)

 

În cadrul rubricii Cine-filonul, Mihai Ioachimescu ne prezintă Principiul dominoului (titlul original: The Domino Principle), care este un film thriller american, realizat în 1977 de regizorul Stanley Kramer. Adam Kennedy a scris scenariul bazat pe romanul său omonim; un film ce poate fi încadrat la genul thriller politic. Gene Hackman e magistral în acest film, interpretând rolul unui condamnat eliberat din închisoare de către o organizație criminală, cu scopul de a se servi de experiența sa în Războiul din Vietnam pentru asasinarea unui adversar. Pelicula cinematografică este susținută de o distribuție de mare talent: Gene Hackman, Richard Widmark, Candice Bergen, precum și Eli Wallach.

Potrivit tematicii alese în această săptămână, reîntoarcerea la origini, Emilia Luchian ne prezintă două legende sortite a ne face să dăm timpul înapoi. Este vorba despre Legenda Lupului Dacic, Lupul Alb al Dacilor Liberi și despre Legenda lui Decebal și a lui Șuier, lupul său, după al cărui cap a fost realizat stindardul de luptă al armatei dacice. Apariţia steagului dacilor este legată şi de o legendă care spune că Decebal ar fi fost salvat de la moarte de un lup, pe care regele dac l-a scos dintr-o prăpastie, pe când animalul era pui şi avea un picior rupt. Decebal ar fi dus acel pui de lup în cetatea Sarmizegetusa şi s-a îngrijit de el. După ce s-a vindecat, regele dac l-a domesticit, iar lupul a devenit mare şi voinic. Atunci când se înfuria, animalul scotea un scheunat subţire, motiv pentru care Decebal i-a pus numele de Şuier. Într-o iarnă, regele dac, împreună cu Şuier, au mers în pădure la vânătoare, însă din vânător, Decebal a devenit vânat. O haită de lupi l-a înconjurat pe regele dac şi pe lupul său domesticit. Şuier a început să se lupte cu animalele sălbatice, dornice de harnă proaspătă, dându-i ocazia lui Decebal să fugă şi să se poată urca într-un copac. De acolo, a început să tragă cu arcul în haita de lupi, care s-a speriat şi a fugit în pădure. Din nefericire, Şuier a murit sfâşiat de lupii sălbatici, însă a reuşit să-şi salveze stăpânul. Când s-a întors în cetate, Decebal i-a cerut unui fierar să-i facă din metal un cap de lup, cu gura căscată, exact ca cel al lui Şuier, iar unui cojocar să coase pe acel cap pielicele de ied, sub forma unei pungi. După ce a prins acel cap de lup într-o prăjină, la bătaia vântului, acesta a început să şuiere şi astfel ar fi apărut steagul de luptă al dacilor. 

Pentru cele mai noi creații literare concură următorii membrii ai cenaclului: Cati Enache (Schimb de idei), Luminița Bratu (Poem în poveste), Ionel Sima (Toamna), Maria Bem (Frunze), Ofelia Davidescu și Mihail Ivănescu.

Noua rubrică Lecția de poezie înșiră o minunată ștafetă între Lumința Bratu (Puţinul meu mi-ajunge – Robert Burn), Emilia Luchian (Omar Kahayam) și Mihai Ioachimescu (1 Cor. 13:4-1).

Ramona Müller povestește colegilor despre Salonul literar ”Geo Bogza” (Maratonul Literar), găzduit de Casa de Cultură din Câmpina. Coordonat de poetul Florin Dochia și directorul Casei de Cultură, Alexandra Toma, maratonul i-a inclus pe poeții Florin Ciocea, Mariana Cîlț, Evelyne Maria Croitoru, Călin Dengel, Livia Dimulescu, Maria Dobrescu, Anda Mihaela Miroiu, Ramona Müller, Maria Nicolai, Coca Popescu, Codruț Radi, Cezara Răducu, Mircea Teculescu, Blanca Trandafir, Diana Trandafir, Ioana Sandu, Daniela Șontică, Ștefan Alexandru Sașa, precum și pe câțiva tineri de la Colegiul Național Nicolae Grigorescu din Câmpina. Surpriza evenimentului a fost recitalul susținut de binecunoscutul interpret de muzică folk, Emeric Imre. Ramona le dăruiește celor prezenți câteva exemplare din ultimele numere ale Revistei Urmuz și Revista Nouă.

Prezentarea continuă cu invitatul serii, scriitorul Christian Mocanu. Originar din Câmpina, județul Prahova, Christian Mocanu are un CV impresionant. Cunoscut autor al unor cărți de versuri cu rezonanță și adevăruri istorice, invitatul nostru ne spune povestea câtorva cărți, impresionante de altfel: Poeme Belagine, Cronica DAVO GHETĂ, O ISTORIE A NEAMULUI ÎN VERSURI ȘI MAGICA GEȚIE. “Toate poemele mele încearcă să fie un cerc și îmi doresc ca ele să nu se sfârșească, pentru că eu nu știu când se termină un poem”. Spiritualitatea Zalmoxiană a influențat lumea mai mult decât am putea crede, mai mult decât lasă să se vadă istoria oficială. Din Arcul Carpatic și până în cele mai îndepărtate zone ale Europei, principiile religiei Zalmoxiene, legile care i-au dat direcția, au hrănit multe generații de oameni… Așa numitele Legi Belagine sau Legile Frumoase sunt amintite de nenumărați învățați, din antichitate și până în Epoca Modernă. Nu întâmplător Pitagora recomanda adesea, acum 2.500 de ani, ca lumea să ia învățătură de la geți… 

Forma poetică aleasă de către autor, cea a rondelului scris într-o ortografie veche, bazată pe principi etimologice, dar și versul metric alexandrin sunt argumente convingătoare ale originalității și acurateții profilului său literar. Parfumul și gustul vechii limbi, astăzi par greu de definit. Evantaiul de comori lingvstice îi ispitește doar pe cei cu adevărat cunoscători ai graiului. Este important ca generația Instagram-ului și a Tik-tok-ului să cunoască și să înțeleagă valoarea slovei românești, desprinsă din lada de zestre a istoriei noastre. Pentru că această limbă este solul pământului fertilizat prin expresii, evenimente și simțiri de mii de ani. Este o lume ce dispare, o lume mai greu de înțeles pentru cei de azi, o lume care se îndepărtează. Pe lângă nevoile materiale (hrană, îmbrăcăminte adăpost), omul mai simte nevoia și de comunicare, în cadrul căreia conținutul, forma și expresia sunt elemente definitorii ale culturii. Matricea etno-socială a fiecărei nații depinde de geneza ei. Cărțile lui Christian Mocanu redau un întreg proces de revalorificare a circuitului vieții în prezentulmnostru viu, ele constituindu-se ca un adevărat îndreptar de minte, inimă și aleasă purtare pentru cei tineri, pentru cei care vor și pot să se întoarcă la picătura de apă vie a izvorului națiunii noastre. Greu de descris emoția la auzul relatării că volumul O Istorie a Neamului în versuri, scris cu ocazia Centenarului, un adevărat AND al culturii și spiritualității românești a fost tratat cu indiferență și toate exemplarele au fost aruncate la Schmelz (gunoi, rebut –lb. germană). Greu de înțeles este și faptul că unor asemenea publicații valoroase nu li se face publicitate.

MAGICA GEȚIE este este o ofrandă adusă strămoșilor noștri. Fiecare poezie este însoțită de fotografia unui obiect din piatră sau ceramică, vechi de mii de ani. Acestea provin din diferite culturi (Gumelnița, Cucuteni, Vădastra, Hamangia). Destul de conservator, pentru poetul nostrum, gustul nedezmințit al originalității trebuie transmis prin forța creatoare a obiectului, a simbolului și a limbii scrise și vorbite din generații. Succesiunea ireversibilă a vârstelor până în trecerea în neființă ne convinge pe noi, unii dintre români, că avem nevoie de tradiții și identitate, chiar dacă adoptăm elementele civilizației moderne. Incompetența, impostura și trădarea de neam sunt vectori activi în condițiile actuale – politice și sociale. Christian Mocanu rămâne un grănicer pentru vama scrisului românesc.

GÂNDITORUL
Pe scaun și cu capul între mâni
visà bărbatul de la Hamangía ,
alături de femeia lui cu sâni
ce‘și aşteptau menirea și magia…

Împovărat de griji și nori hapsâni ,
spre viitorul ce’şi mascà regía ,
pe scaun și cu capul între mâni
visà bărbatul de la Hamangía…

Văzând cam ce’i așteaptă pe Rumâni,
sub cine ‘o să geamă Rumânía
căzu pe gânduri mii de săptămâni
bărbatul dezvălit la Hamangía

pe scaun și cu capul între mâni…
(Christian Mocanu)

*cronică şi fotografii: Ramona Müller
**sub coord. Asoc. “24pharte” ~ Nu există patriotism fără patrimoniu; preşedinte Ioan Vintilă Fintiş; secretari literari Ramona Müller şi Ana Lucreția Nedelcu.

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.