Unei prietene, Martha Maria Mocanu
INTERIOR
Mă doare scurt privirea din pacea ce-mi oferi
Cu plânsul tău amarnic ce pleacă-n alte veri
Şi-n zgomote bătute de amintiri fireşti
Te rog să-mi pleci din gândul de care te loveşti.
Şi doar în vers clipitei să-i dai cumplitul zbor
Al frumuseţii care nu pot s-o mai măsor
Când vorbei de speranţă sudoare tu i-ai dat
Şi-n taina răstignirii să cred că am oftat.
DAN MINOIU
