close
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Pe terasa “Bun gust”, încă o seară frumoasă – Cenaclul I.L. Caragiale

Cronică literară, şedinţa Cenaclului Literar I. L. Caragiale, 26.08.2019

În ultima săptămână estivală a acestui an, bunul gust al literaturii ne îndeamnă să ne adunăm pentru a stăvili valurile disconfortului termic, la terasa „Bun Gust” . Vacanţa şi concediul fiind pe sfârşite, întâlnirea membrilor cenaclului dezvoltă varaţiuni literare pentru sănătatea noastră culturală.

După cum ne-a obişnuit, preşedintele cenaclului Ioan Fintiş ne prezintă ultimile apariţii editoriale din revistele de marcă.

Dând cuvântul doamnelor, „zeiţa” noastră blondă Graţiela Avram ne este călăuză spre Luxor, călătorind printre tărâmuri dislocate de mistere egiptene şi intrigi construite piramidal în vederea descoperirii aurului monoatomic. Fragmentul supus lecturii stârneşte opinii recurente şi contradictorii.

Smaranda consideră că personajul feminin , Kate al romanului poliţist ar trebui să aibă o anumită etică. Autoarea îşi susţine ideea că un roman poliţist nu trebuie să conţină neapărat o crimă şi că în concepţia sa, criminalul este chiar guvernul egiptean. Chifu Leonida Corneliu ne dezvăluie ideea, conform căreia, un roman poliţist trebuie să aibă doar un criminal. Drama individuală este mai importantă decât drama colectivă. Florin Manole îi sugerează Graţielei Avram să insiste pe descrierea atmosferei egiptene, pentru ca cititorul să fie mult mai bine ancorat în acţiunea literară specifică locului.

Domnul Ioan Fintiş ni-l prezintă pe cel mai nou şi tânăr membru al cenaclului, Ştefan Şandru recomandat de scriitoarea Simona Antonescu. Intrat în corida literară a seniorilor , tânărul student la Drept, deschide rubrica „Cel mai recent poem” recitând trei dintre creaţiile sale. „Capa literară” a noului nostru coleg dezleagă reacţia incisivă a „matadorului Smaranda” , în timp ce doamnele îl „adoptă” poematic. Ramona Müller îl sfătuieşte să nu se sperie de opiniile directe, în timp ce Graţiela Avram îl consideră „aşa, puţin eminescian…” Un vibrato al lirismului, ultima poezie supusă discuţiei „Priveghere” („în tâmple îmi pulsează nefiinţa”, “am rămas cu sufletul în palme”, „mortul sunt eu”) emană ropote de aplauze spre deliciul membrilor cenaclului. Anda Miroiu completează triunghiul feminin care îmbrăţişează poezia prezentată. Smaranda accentuează pozitiv: „Veselia prosteşte omul, dar vezi, cum începe oleacă de tristeţe dă mai bine!” „Tristeţea este cel mai ofertant material poetic…” subliniază tânărul poet.

În continuare, Ionel Sima ne citeşte câteva dintre cugetările sale despre oameni şi viaţă. Ramona Müller, Graţiela Avram, Anda Miroiu, Dorin Boroianu („întunericul este o pasăre fluidă”, „nu poţi călări nesomnul” , „arta prostiei conştiente”) trasează perimetrul de poeme cele mai recente. Anda Mihaela Miroiu consideră că poezia lui Boroianu are un stil suprarealist, iar Smaranda menţionează că stilul colegului nostru este „al dracu’ de Boroianu”.

Construcţiile de viziuni sunt foarte bine stabilite, formând o „poezie de amprentă” (Anda Miroiu), şi „ o poezie trăită” ( Florin Manole).

Sorin Vânătoru efectuează un preambul al recomandărilor literare pentru cei tineri: „Dialectica limbajului poetic”, „Poezie şi modă poetică”, „Structura liricii moderne”, reliefând faptul că obiectele comunică între ele ca într-un fel de euharistie , cu un Sfânt Duh al Poeziei. „Poezia ne obligă să obligăm” (Marian Smaranda). Pentru a construi o sintagmă inedită, gen Boroianu, trebuie să simţi corelaţia între obiectele heterogene. Pentru a scrie este necesară „o a dracu şi intensă frică de ridicol” pentru că „inteligenţa nu are nevoie de cuvinte” (Marian Smaranda). Seniorii apreciază prezenţa tânărului Ştefan Şandru, sfătuindu-l fiecare asupra activităţii literare şi invitându-l şi la şedinţele următoare.

Florin Manole aduce în evidenţă importanţa evenimentului Tabăra Internaţională Monumentală Integrată, din Parcul Municipal Vest, ce face parte din proiectul „Muzeul de Artă Contemporană în aer liber – Ploieşti” . La acest eveniment Asociaţia 24ph Arte şi Cenaclul I.L. Caragiale sunt colaboratori. Proiectul este susţinut de Primăria Ploieşti, Casa de Cultură I. L. Caragiale, Filarmonica Paul Constantinescu şi Muzeul Judeţean de Artă.

La rubrica „Despre suflet” , Florin Manole structurează umanul şi pulsul sufletesc dincolo de filonul teologic. „Existenţa unui singur Dumnezeu raţionalizează însăşi credinţa.” Raportarea la ceva în baza unui sistem cartezian conduce la un sistem raţionalizat. Opiniile divergente iscate pe tema traiectoriei creştinismului suscită în dezbatere aspecte argumentative. Absolvent al unui liceu teologic i se cere opinia lui Ştefan Şandru , care susţine: „Dogma, din punctul meu de vedere este doar o îngrădire a lui Dumnezeu, o blasfemie. Nu poţi să îl pui pe Dumnezeu în raţiune omenească.”

În timpul mesianic şi timpul eonic noi ne construim relaţia cu Dumnezeu. Timpul eonic reprezintă timpul până la Isus Hristos. Receptând realitatea timpului mesianic (după Hristos) , putem primi creaţii din partea Creatorului. Prima experienţă a copilului este aceea a unei uimiri, uimirea faţă de o prezenţă divină. Fiecare dintre noi suntem un Tu primordial construit ca dimensiune şi entitate pentru a-i răspunde lui Dumnezeu. Coexistenţa cu Iisus, atitudinea spiritului, detalierea de conţinut a imaginilor poetice, aria semnificaţiilor au constituit deliciul literar al acestui sezon estival.

O cronică de Ramona Muller

Foto: Lucia Trandafir 

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.