* Se împlinesc 385 de ani (1632), de când, în lupta de lângă Mănăstirea Plumbuita, Matei Basarab, domnitor al Ţării Româneşti, înfrângea oastea lui Radu Alexandru Iliaş, domnitorul numit de Poartă, silind Imperiul Otoman să-i acorde firmanul de învestitură (la 23.II.1633)
* Cu 163 de ani în urmă (1854), a avut loc principala bătălie din timpul Războiului Crimeei, Bătălia de la Balaclava, conflict armat între Regatul Unit, Franța și Imperiul Otoman, pe de-o parte, și Imperiul Rus, pe de altă parte. A fost prima dintre cele două încercări ale rușilor de spargere a încercuirii Sevastopolului
* În urmă cu 142 de ani (1875), avea loc prima audiţie a Concertului nr. 1 pentru pian şi orchestră de Piotr Ceaikovski
* Acum 132 de ani (1885) avea loc prima audiţie a Simfoniei a IV-a de Johannes Brahms
* Într-o zi de 25 octombrie, acum 99 de ani (1918), Comitetul Naţional Român Central hotăra înfiinţarea de gărzi naţionale şi de gărzi civile săteşti pe întregul teritoriu locuit de români în Transilvania şi în Ungaria, pentru „păstrarea liniştii şi averii fiecăruia” (la 29 octombrie/11 noiembrie se va forma Statul Major al acestor gărzi) (25.X/7.XI)
* Cu 82 de ani în urmă (1935) avea loc premiera, la Opera Română din Bucureşti, a operei bufe în două acte „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu, sub bagheta dirijorului Ionel Perlea (libretul – după piesa omonimă a lui Ion Luca Caragiale)
* Acum 62 de ani (1955) apărea pe piaţă primul cuptor cu microunde, în Mansfield, Ohio (SUA). Cuptorul cu microunde a fost, însă, inventat ceva mai devreme. În anul 1947, Percy Spencer făcea un tur prin laboratoarele companiei sale – Raytheon Company, specializată în produse electronice. Oprindu-se pentru câteva momente în faţa unui magnetron (tub electronic, folosit ca generator de oscilaţii de înaltă frecvenţă), el a simţit o senzaţie ciudată şi a observat cu surprindere că o ciocolată pe care o avea în buzunar a început să se topească. De aici până la apariţia primului cuptor cu microunde n-a mai fost decât un pas. Aparatul rezultat cântărea cca 300 kg, avea peste 1,70 m înălţime şi era folosit exclusiv în restaurante, vagoane-restaurant sau pe vasele de croazieră. De-abia după câteva zeci de ani, perfecţionările succesive au permis ca aparatul să poată fi oferit şi consumatorilor casnici
* Premiul Nobel pentru Pace era decernat, acum 52 de ani (1965), Fondului Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF
* Deşi a existat o iniţiativă în anul 1932, abia la data de 25 octombrie 1965, lua fiinţă primul Muzeu al Marinei din România, la Mangalia, cu sediul în localul Staţiunii de pregătire marinărească, rodul muncii a doi mari iubitori de istorie a navigaţiei, comandorii Filaret Popescu, numit director, şi Dan Nicolaescu. Prin ordinul Consiliului de Miniştri nr. 1127 din 29 mai 1969, patrimoniul a fost transferat la Constanţa, iar Muzeul Marinei Române, înfiinţat ca instituţie de interes naţional, subordonat Ministerului Apărării Naţionale, a fost organizat în garnizoana Constanţa, în vechiul local al Şcolii superioare de marină
* Tot într-o zi de 25 octombrie, însă acum 18 ani (1999), era efectuat primul transplant de cord din România, la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, donatorul fiind o tânără de 24 de ani, aflată în moarte cerebrală. Transplantul a fost realizat de o echipă de medici chirurgi din cadrul Clinicii de cardiologie, condusă dr. Şerban Brădişteanu
– „Ziua Armatei Române”, instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. Trupele româno-sovietice au eliberat, la 25.X.1944, ultimele teritorii româneşti – oraşele Satu Mare şi Carei – de sub ocupaţia horthystă, încheind operaţiunile militare de alungare a trupelor fasciste de pe întreg teritoriul României (în luptele pentru eliberarea Transilvaniei au participat 270.000 de militari români, din care au căzut în luptă circa 50.000 de soldaţi şi ofiţeri)
– 1846: S-a născut Dimitrie C. Butculescu, arheolog, economist, filolog, filatelist, ziarist şi filantrop; unul dintre precursorii studiilor arheologice în România; deschizător de drumuri în cooperaţie; preşedinte-fondator al Societăţii Filatelice Române (1891); apreciat de regele Carol I ca „românul cel mai popular-apostolul patriotismului” (m. 1916)
– 1858: S-a născut fizicianul Dimitrie Negreanu; lucrări de electricitate, magnetism şi mineralogie; în 1889 şi-a luat doctoratul, la Paris, fiind primul român doctor în fizică; membru corespondent al Academiei Române din 1893 (m. 1908)
– 1858: A murit Dimitrie Ralet, prozator, dramaturg şi poet; membru marcant al partidei naţionale în 1848 şi apoi al Comitetului unionist (1856) (n. 1816 sau 1817, la Constantinopol)
– 1884: A murit scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (n. 1818). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 26 octombrie 1884
– 1890: S-a născut Eugen Constant (pseudonimul lui Eugen Constantinescu), poet, prozator, dramaturg şi publicist; frate cu scriitorii Paul şi Savin Constant (m. 1975)
– 1894: S-a născut chimistul Constantin V. Gheorghiu; contribuţii la dezvoltarea şcolii de chimie organică din Iaşi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1956)
– 1896: S-a născut Aurel Jiquidi, pictor şi grafician, fiul graficianului Constantin Jiquidi (m. 1962)
– 1902: S-a născut Dumitru (Dimitrie) Popovici, istoric literar şi editor, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai iluminismului românesc (m. 1952) – 115 ani
– 1906: A murit Dimitrie August Laurian, publicist (ca preşedinte al Societăţii Presei a militat pentru o presă naţională corectă şi diversă), critic literar şi pedagog (contribuţii la reforma învăţământului din 1898; autor al mai multor manuale); membru corespondent al Academiei Române din 1877 (n. 1846)
– 1921: S-a născut Mihai I al României, rege în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 a fost obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007; în data de 30 decembrie 2007, Regele Mihai I a semnat noul Statut al Casei Regale a României, document prin care Principesa Margareta a fost desemnată succesoarea dinastică şi moştenitoarea Familiei Regale române cu titlurile de Principesa Moștenitoare a României și de Custode al Coroanei României; la 10 mai 2011, Mihai I a rupt legăturile istorice și dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a modificat numele familiei sale în „al (a) României” și a renunțat la titlurile conferite lui și familiei sale de Casa princiară renunţând totodată la legăturile cu familia Hohenzollern-Sigmaringen; începând cu data de 1 martie 2016, la cererea Majestăţii Sale Regelui, şi în urma Consiliului Regal desfăşurat la Morges în Elveţia, Principesa Margareta, Custodele Coroanei române, îl va reprezenta şi va duce la îndeplinire toate acţiunile publice ale Regelui Mihai, decizie luată în urma stării de sănătate a Majestăţii Sale, tot mai precare
– 1925: S-a născut Vasile Parizescu, pictor, desenator şi colecţionar de artă; este fondatorul şi preşedintele Societăţii Colecţionarilor de Artă din România
– 1925: S-a născut (la Ismail, azi în Ucraina) gazetarul sportiv Ioan Chirilă, desemnat de colegii săi, cu puţin timp înainte de moarte, drept cel mai mare ziarist sportiv român (m. 1999)
– 1926: S-a născut Christine Valmy (născută Cristina Xantopol), estetician, consultant şi antreprenor în industria cosmeticelor; supranumită „Regina cosmeticelor”; în 1971, Congresul SUA o elogiază în Congressional Record pentru crearea unei noi industrii şi a unei noi profesii (skin care specialist în SUA); de la înfiinţarea în 1965, în SUA, a firmei Christine Valmy Inc şi până în prezent, funcţionează în SUA peste 3000 de saloane de frumuseţe sub marca Christine Valmy şi peste peste 100 de şcoli Christine Valmy în lume (m. 2015)
– 1928: A murit (într-un accident feroviar) Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (n. 1902)
– 1936: S-a născut pianistul concertist Gabriel Amiraş, unul dintre cei mai importanţi pedagogi ai Conservatoarelor de Muzică din Cluj şi Bucureşti
– 1936: S-a născut criticul de artă Dumitru Chirilă, jurnalist la revista orădeană „Familia” (m. 2005)
– 1943: S-a născut Mircea Opriţă, prozator, poet, eseist şi traducător
– 1949: S-a născut Sabina Ivaşcu, graficiană, pictoriţă şi poetă
– 1962: S-a născut chitaristul Marian Ionescu (membru al formaţiei „Direcţia 5”) – 55 de ani
– 1962: A murit pictorul şi profesorul Nicolae Popa (n. 1901) – 55 de ani
– 1968, 25/26: A murit naistul Fănică Luca (n. 1894)
– 1975: A murit inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (n. 1897)
– 1976: A murit George D. Florescu, istoric, genealogist (cercetări fundamentale privind boierimea munteană) şi arheolog (n. 1893)
– 1992: A murit Leonida Neamţu, poet şi prozator; s-a consacrat romanelor poliţiste şi de aventuri (n. 1934, la Soroca, azi în R. Moldova) – 25 de ani
– „Ziua Europeană a Justiţiei Civile”, instituită de Comisia Europeană şi Consiliul Europei la 5 iunie 2003; această zi urmăreşte să faciliteze cetăţenilor europeni mai buna înţelegere a modului în care funcţionează în practică sistemul juridic şi să sprijine dezvoltarea unui spaţiu judiciar comun european
– Sărbătoare Naţională a Republicii Kazahstan (Ziua Republicii); aniversarea adoptării Declaraţiei de suveranitate/1990. NOTĂ: Ziua naţională a Kazahstan-ului este marcată la 16 decembrie, când este aniversată Ziua Independenţei (la 16.12.1991 Parlamentul a declarat independenţa statului şi a adoptat noua denumire a ţării – Republica Kazahstan)
– 1400: A murit poetul englez Geoffrey Chaucer, unul dintre părinţii literaturii anglo-saxone (n. 1342 sau 1343)
– 1647: A murit Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (n. 1608) – 370 de ani
– 1767: S-a născut (la Lausanne, Elveţia) Benjamin Constant, scriitor, ziarist şi om politic liberal francez (m. 1830) – 250 de ani
– 1789: S-a născut astronomul german Samuel Heinrich Schwabe (m. 1875)
– 1811: S-a născut matematicianul francez Évariste Galois; a pus bazele algebrei (m. 1832)
– 1825: S-a născut compozitorul austriac Johann Strauss-fiul (m. 1899)
– 1827: S-a născut chimistul şi omul politic francez Marcellin (Pierre Eugène) Berthelot; împreună cu Vieille, a studiat pentru prima dată amestecurile explozive; lui i se datorează şi inventarea bombei calorimetrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (m. 1907) – 190 de ani
– 1838: S-a născut compozitorul francez Georges Bizet (m. 1875)
– 1881: S-a născut Pablo Picasso (Pablo Ruiz y Picasso), pictor, grafician, sculptor şi ceramist spaniol, stabilit definitiv la Paris în 1903 (m. 1973)
– 1888: S-a născut Richard Byrd, aviator şi explorator american; primul care a survolat Polul Nord (1926); a condus patru expediţii în Antarctica; în prima expediţie (aviatică) din 1928-1930, survolează Polul Sud (1929) şi fundează staţiunea de cercetări Little America (m. 1957)
– 1889: A murit Émile Augier, poet şi dramaturg francez (n. 1820)
– 1889: S-a născut Abel Gance, regizor francez de film, scenarist, actor, producător; este inventatorul „perspectivei sonore” (precursoarea sunetului stereofonic) şi al „poliviziunii” (precursoarea cinescopului şi a poliecranului) (m. 1981)
– 1902: A murit scriitorul american Franck Norris (Benjamin Franklin Norris) (n. 1870) – 115 ani
– 1914: S-a născut poetul american John Berryman (m. 1972)
– 1926: S-a născut soprana rusă Galina Pavlovna Vişnevskaia (m. 2012)
– 1931: S-a născut actriţa franceză de film şi teatru Annie Girardot (m. 2011)
– 1944: S-a născut Jon Anderson, cântăreţ britanic; cunoscut mai ales ca interpret al formaţiei de progressive-rock „Yes”
– 1950: S-a născut interpretul şi compozitorul englez de muzică rock Chris Norman, fost membru al trupei „Smokie”
– 1973: A murit renumitul atlet etiopian Bikila Abebe, campion olimpic la maraton, în 1960 (la Roma, unde a alergat desculţ) şi în 1964 (la Tokyo, unde a câştigat medalia de aur, la o lună după ce fusese operat de apendicită) (n. 1932)
– 1984: S-a născut cântăreața americană Katy Perry
– 1989: A murit Mary McCarthy, scriitoare şi critic literar american (n. 1912)
– 1995: A murit sculptorul german Bernhard Heiliger (n. 1915)
– 2000: A murit interpreta afro-americană de jazz Jeanne Lee (numele de scenă al lui Margaret Davis) (n. 1939)
– 2013: A murit actriţa americană Marcia Wallace (n. 1942)
– 2014: A murit muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (n. 1943)
