În noaptea de 12 sore 13 iunie 1941 a început primul val de deportari a românilor din #Basarabia și din #Bucovina_de_Nord, teritorii românești anexate de către bolșevici în iunie 1940.
Atunci au fost luați din casele lor aproximativ 30.000 de români, încărcați în camioane și căruțe și duși în gările de unde au fost trimiși în Gulag, lagărele de muncă forțată, în Siberia și și în Kazahstan.
Atunci, din Basarabia, 90 vagoane au pornit din stația Taraclia, 44 vagoane – din stația Basarabeasca, 44 vagoane – din stația Căușeni, 48 vagoane – din stația Tighina, 187 vagoane – din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane – din stația Râbnița, 38 vagoane – din stația Bolgrad, 103 vagoane – din stația Arțiz, 340 vagoane – din stația Cernăuți.
În lungul drum de 2-3 săptămâni spre infern , acești nenorociți au călătorit în condiții groaznice – primeau un litru de apă la 5.perdiane și pește sărat.
Din când în când trenurile opreau pentru a fi „debarcate” trupurile neînsuflețite ale celor care nu au rezistat, fiind aruncate direct în pe câmp sau erau îngropate superficial.
Mărturiile supraviețuitorilor sunt cutremurătoare.
Aceste imagini mă cutremură și mă urmăresc ca și cum și eu aș fi fost într-unul dintre trenuri…
Dumnezeu să odihnească în pace pe cei care au pierit în acele vremuri în condiții groaznice și să ne ferească de repetarea istoriei !
(Angela Negrotă)
