Tabăra de Sculptură Monumentală Contemporană de la Ploiești – Ediția a IV-a (2021)
(Micro)Interviu la încheierea lucrărilor cu sculptorul Valentin Vârtosu
Reporter: Gata?
Valentin Vârtosu: Gata!
R.: Totul?
V.V.: Da. Cu Doamne-ajută! Cum zicea prietenul meu, care a venit anume azi: nu noi am făcut ce-am făcut, ci cu ajutorul Bunuțului. Cu ajutorul Bunuțului, am ajuns și în ziua de azi, în care mă simt împlinit, mă simt bine. Fiindcă am avut în spate aproape o lună de lucru, am avut colegi excepționali! A fost minunat! Dar am stat lângă piatră… Cum ziceam când am fost întrebat: am avut un granit. Cum vă spuneam la începutul lucrărilor, e o lucrare dedicată lui Nichita Stănescu, în măsura în care el a fost ca un munte în tot ce a făcut. E un omagiu adus lui, un dorumetru pentru Nichita.
R.: N-ați făcut deloc economie. Are trei module – ca navetele spațiale – lucrarea dvs.
V.V.: (zâmbind) Da, o comparație poznașă! Frumoasă, dară că… Da, așa s-a cerut ea să fie. Trei module. Trei pietre, una peste alta, care construiesc întregul. Poate e o trimitere spre trinitate, poate, iarăși, spre cele trei provincii românești, cum mă duc eu, uneori, cu gândul. Și e o trimitere spre Nichita.
R.: Apropo: spuneați în primul nostru interviu că sunteți și profesor. Unde predă ”sculptorul din flori”?
V.V.: (cu un surâs complice) Sunt profesor la Liceul Teoretic cu Profil de Arte ”Ion și Doina Aldea-Teodorovici” din Chișinău. Profit de faptul că mi-ați pus această întrebare pentru a le mulțumi domnului director Iurie Donțu și doamnei director adjunct Lili Prisăcaru pentru că mi-au îngăduit, ba chiar m-au îndemnat să particip – în timpul anului școlar – la tabăra de sculptură de la Ploiești.
R.: Mi se pare mie sau aveți ochii umezi?
V.V.: Da. (zâmbind printre lacrimi) Bate soarele în ochi… Dar umezi în sensul că poate e o trăire lăuntrică, pe care o am tot timpul. Sper ca marea mea dorință să fie împlinită. Cu viața pe care o să mi-o dea Dumnezeu să o trăiesc, poate o să fim o ”grămăjoară”, să fim o țară întreagă.
R.: O dorință avem și noi. Să vă vedem și la edițiile viitoare, chiar dacă din doi în doi ani. Dar să mai veniți.
V.V.: Doamne-ajută! Cu drag, cu mare drag aș veni. Cu bucurie.
Interviu realizat de Leonida Corneliu CHIFU
