Tabăra Naţională de Sculptură Monumentală „România 100” s-a încheiat. Iubitorii de artă sunt așteptați la vernisajul din Parcul Municipal Vest

Un proiect cultural major pentru Municipiul Ploiești, desfășurat pe parcursul lunii octombrie, un proiect de artă dedicat Centenarului Marii Uniri, care  s-a desfășurat sub un motto sugestiv: „Nu există patriotism fară patrimoniu”, Tabăra Națională de Sculptură Monumentală România 100 – Ploiești, din Parcul Municipal Vest – Ploiești, o materializare a ideii Asociației Culturale 24 PH Arte, a devenit realitate.

Acestă inițiativă și-a atins triplul scop propus: să celebreze prin ARTĂ cei 100 de ani de Românie modernă, să înnobileze estetic un loc nou de relaxare pentru ploieșteni, respectiv Parcul Municipal Vest, și să alăture orașul lui Caragiale și al lui Nichita marilor orașe europene care promovează ARTA prin unii dintre cei mai mari ARTIȘTI români: Daniel Dan, Maxim Dumitraș, Alfred Dumitriu, Bogdan Hojbotă, Petre Virgiliu Mogoșanu, Eugen Petri, Ion Zderciuc, care au dat naștere unor șapte opere de artă pentru Ploiești, din blocuri de marmură de Rușchita, toate având ca temă Centenarul.

Îmbinând trendurile specifice artei contemporane, fiecare dintre artişti a realizat câte o sculptură monumentală, conform proiectului selectat, finanţarea fiind asigurată de către Primăria Ploieşti, prin Casa de Cultură „I.L. Caragiale” a Municipiului Ploieşti, materialul folosit la realizarea sculpturilor fiind marmura românească de Rușchița. Operele de artă au fost amplasate în Parcul Municipal Vest, pentru a putea fi admirate de toţi vizitatorii.

Aflată la prima ediţie, inițiatorii și organizatorii doresc ca această tabără să fie organizată anual, intenţia fiind ca Parcul Municipal Vest să devină, în viitor, un Muzeu de sculptură monumentală contemporană în aer liber. O ofrandă sculpturală ce ar putea înnobila numeroase spații publice, deschise sau de interior, dacă ar exista înțelegerea și bunavointa comunităților cărora le sunt destinate creațiile artiștilor.
Astfel de lucrări, mai cu seamă cele de dimensiuni monumentale, și-ar pierde rațiunea de a fi sub vălul nepăsării și ignoranței comunitare, dacă nu ar porni singure în căutarea unui loc de supraviețuire.

Daniel Dan

S-a născut în Beiuş (7.10.1986) şi a copilărit la bunici, în Roşia. După ce a absolvit Liceul „Ioan Ciordaş” din Beiuş a intrat la Facultatea de Arte şi Design din Timişoara, clasa prof. univ. dr. Dumitru Şerban. A rămas în Timişoara nouă ani pentru a-şi definitiva studiile de licenţă, master şi doctorat. În ultimul an de doctorat s-a mutat la Beiuş pentru a se putea pregăti mai bine pentru tema de doctorat: sculptura în marmură.
În 2009 a iniţiat o tabără de pictură şi de sculptură în Beiuş, iar un an mai târziu, în 2010, a avut loc, în parcul de pe Valea Nimăieştilor din centrul Beiuşului, o tabără de sculptură monumentală în piatră, la eveniment participând mai multi studenţi de la Facultăţile de Artă din Timişoara şi Cluj-Napoca. În 2010, a participat la un simpozion de sculptură în Roşia, patru sculpturi rămânând în comună. Un alt simpozion a avut loc în 2015, în Arad, iar în 2016, un simpozion la Muzeul Astra din Sibiu. Tot în 2016 a realizat monumentul închinat memoriei biologului Anna Marossy. Cel mai important simpozion din ţară şi mai profesionist la care a participat a fost simpozionul internaţional de la Caransebeş, în 2017. Prima sa expoziţie personală, „micro-MACRO Cosmos”, a avut vernisajul la Timişoara, la Casa Artelor, temă continuată cu o altă expoziţie personală, de această dată la Beiuş. Tot în 2017 şi-a terminat doctoratul.

Maxim Dumitraș

Născut  la 27 Septembrie 1958, Sîngeorz – Băi – România 
Studii: Universitatea de Artă şi Design – Cluj-Napoca
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici – România

Pentru operele sale foloseşte piatra şi lemnul, iar de-a lungul timpului a avut expoziţii în întreaga lume: Franţa, Egipt, Germania, Olanda, Blegia, Ungaria, Elveţia, Letonia.  Între 1982 şi 2018 a participat la peste 100 de expoziţii de grup în ţară şi străinătate. Sculptorul bistriţean Maxim Dumitraş a pus pe picioare un proiect inedit: satul artistic. Alături de casa părintească, acesta a mai ridicat alte cinci case tradiţionale, unde anual organizează tabere de creaţie pentru artişti.

Premii:

2004 – Premiul special pentru sculptură „Mihail Grecu”- Saloanele Moldovei – Bacău, Chişinău
2004 – Medalia “Meritul Cultural”
2003 – Medalia omagială “Ion Irimescu – 100”, acordată de Ministerul Culturii şi Cultelor
2000 – Premiul “Pământul şi Arta” al Muzeului Agriculturii din România
1998 – Premiul Fundaţiei Artexpo – Bucureşti, 1994 – Marele Premiu pentru Film, acţiunea plastică “Zidirea”, “Turnul Babel” – Beclean

Alfred Dumitriu

Este câmpinean prin adopţie, venit din Dâmboviţa (Născut la 4 noiembrie 1955, la Râul Alb, Dâmbovița. Studii – Academia de Belle Arte din București). Sculptor consacrat, are un palmares bogat, numeroase expoziţii personale naţionale şi internaţionale (Italia, Franţa, Germania, Elveţia). Lucrările sale se regăsesc expuse în multe dintre oraşele ţării şi la colecţionari aflaţi pe cele cinci continente. Deţine o galerie proprie în locuinţa sa, realizată cu mare dragoste şi efort material, despre care puţină lume ştie. Sculpturile lui Alfred Dumitriu sunt ca nişte desene pictate în aer, sunt mesaje ce conduc către un alt fel de a înţelege şi percepe ceea ce ne înconjoară. Fiecare lucrare de artă care iese din mâinile sale completează fericit spaţiul şi îl înnobilează, fiind un rezultat al trăirilor sale interioare. Conectat permanent cu timpul şi spaţiul, artistul reuşeşte să transforme fiecare secundă într-o substanţă valoroasă indispensabilă pentru naşterea ideilor care stau la baza operelor care l-au consacrat de-a lungul timpului.

Bogdan Hojbotă

S-a născut la data de 27.11. 1954. În 1978, a absolvit  Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu”. În prezent, este Conferențiar universitar dr. la Universitatea Națională de Artă București. Organizator al Saloanelor „ARTA METALULUI”. Bogdan Hojbotă deține un palmares expozițional impresionant. Este recunoscut pe plan național și internațional ca fiind unul dintre cei mai talentați sculptori ai generației ’80, prezențele sale la expozițiile internaționale de la Montreal, Moscova, Erfurt, Volos, Lyon sau Nisa, facând obiectul mai multor cronici laudative, poate, a celor mai exigenți critici de specialitate. Perfect “implantate” în spaţiu, sculpturile lui Bogdan Hojbotă evadează în zona spiritualului, printr-o construcţie contrapunctică a volumelor, când statică, când exuberant dinamică, generatoare a unei compoziţii de o muzicalitate aparte. Sobrietatea formelor provoacă, paradoxal, o percepere complexă, în care latura afectivă este dublată fără ostentaţie de cea intelectuală.
1998 – Inițiator și organizator al bienalei ARTELOR FOCULUI
1990 – Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

A participat cu numeroase expoziții personale în țară și în străinătate.

Premii:
2008 – Diploma de Excelență Acordată de Muzeul de Artă Craiova.
2008 – Nominalizare la Premiul „Ion Andreescu”, Buzău, România.
2001 – Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România, pentru „Artele Focului”.
2000 – Premiul „Ion Andreescu”, Buzău, România.

Petre Virgiliu Mogoșanu

Născut pe 5 martie 1976, Craiova. Sculptor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Craiova.

2013 – Master în sculptură, Academia de Arte Plastice din Carrara, Italia
2010 – Academia de Arte Plastice din Carrara, specializarea sculptură, Italia
2007 – Școala de Arte Ergastiri Calon Tecnon Eorgon Technis, Atena, Grecia
2004 – Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, specializarea inginerie economică, București

A urmat, mai întâi, cursurile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (specializarea inginerie economică), apoi s-a școlit peste hotare în domeniul artei, devenind și membru UAPR. A studiat la Școala de Arte Ergastiri Calon Tecnon Eorgon Technis, Atena, Grecia (2007) și la Academia de Arte Plastice din Carrara, Italia, specializarea sculptură (2010), tot aici încheind, trei ani mai târziu, un master în sculptură. A participat la numeroase expoziții de grup, în România, Italia, Grecia, Coreea de Sud și Norvegia, și la mai multe simpozioane internaționale de sculptură, iar primele expoziții personale le-a deschis în anul 2015, una la București, cealaltă la Muzeul de Artă Craiova. Trecutul său în materie de sculptură este unul impresionant, fiind unul dintre puţinii sculptori din lume care se pot lăuda cu participarea la restaurarea domului din Milano. Artistul s-a întors definitiv în ţară după şapte ani petrecuţi în Italia şi după ce a trecut pentru studii şi predat şi prin Grecia. Virgiliu Petre Mogoşanu s-a alimentat, pentru mai multă vreme, din aceeaşi carieră de marmură din care îşi selecta materia primă şi celebrul sculptor Michelangelo Buonarroti, în urmă cu cinci secole. Printre sarcinile primite a fost şi aceea de a reface părţile distruse de trecerea timpului ale Domului din Milano, una dintre cele mai importante atracţii turistice ale Italiei. A predat arta sculpturii în Grecia. După ce s-a întors în țară, a continuat să sculpteze în marmură, bronz, ciment şi ceară. Cele mai multe lucrări ale sale au fost în marmură.

Eugen Petri

Un sibian (ploieștean, totodată), cetăţean de onoare al Caransebeşului, Eugen Petri este o prezenţă constantă de vârf a simpozioanelor şi taberelor internaţionale de sculptură din întreaga lume (din Coreea de sud şi până în America). Câștigător al Marelui Premiu „Constantin Brâncuși” pentru sculptură acordat de NiramArt Madrid, Spania, Eugen Petri este în primul rând un artist rafinat, care exploatează cu inteligenţă creativă poten-ţialităţile expresive ale marmurei, lemnului şi metalului în egală măsură. Artist desăvârşit, dascăl îndrăgit de generaţii de elevi ai Liceului de artă „Carmen Sylva” din Ploieşti, Eugen Petri este, ca mai toţi sibienii nativi un împătimit al jazz-ului (căruia i-a dedicat multe din opere sale), un mare iubitor de istorie şi de călătorii. Plecat mai tot timpul pe cele mai îndepărtate meleaguri, pentru a impresiona şi fascina cu sculpturile sale iubitorii de artă de pretutindeni, Eugen Petri are foarte puțin timp pentru „acasa” sa sibiană unde ajunge doar de sărbători, sau când Sibiul se află în drumul său spre tabere, simpozioane şi expoziţii naționale și/sau internaționale. Sculptura lui Petri este caracterizată printr-un dialog perpetuu între suprafeţe plane, rigide, şi suprafeţe gondolate, cu moliciuni textile şi tendinţe volatile. Construcţiile solide, euritmice, de filiaţie arhitectonică, alternează cu flamboaianţe ce corespund fluturărilor visului său îndrăzneţ. Este preocupat de evanescenţă, de velocitate, iar încercarea de a le surprinde în blocurile marmurei de Carrara s-a bucurat de un succes deplin. Aceasta a fost încununarea experienţei de a lucra în materialul aparent dur, însă în realitate foarte uşor de cioplit atunci când blocul este proaspăt tăiat din carieră. Eugen Petri este unul dintre cei mai inventivi artişti contemporani. Lucrările sale, de o pronunţată monumentalitate, indiferent de dimensiuni, realizate în materiale convenţionale, între care piatra pare să dobândească întâietate, trimit în egală măsură spre un comentariu cinic şi ironic asupra condiţiei umane actuale, dar sugerează, în acelaşi timp, că omul are şansa de a accede într-o dimensiune superioară. Sculptor de autentică vocaţie, Eugen Petri este, în primul rând, un artist rafinat, care exploatează cu inteligenţă potenţialităţile expresive ale marmurei, lemnului şi metalului în egală măsură.

Ion Zderciuc

Ion Zderciuc este un artist plastic moldovean. S-a născut la 24 aprilie 1957, în satul Bereşti, Ungheni. A studiat la Colegiul Republican de Arte Plastice „I. Repin” (1972-1976) din Chişinău, apoi la Academia de Arte, Sankt-Petersburg (1981-1987). Sculptorul este bine cunoscut graţie participărilor la diverse expoziţii tematice sau de grup cu o varietate impunătoare de lucrări realizate in cele mai diverse tehnici, genuri, stiluri, materiale, dimensiuni şi forme. Ion Zderciuc abordează formele sculpturale mici, dar şi sculptura monumentală, predestinată unor spaţii vaste. Genul căruia îi rămâne fidel este sculptura, lucrată în lut şi ipsos, samotă şi teracotă, bronz şi gresie, marmoră şi lemn. A început să se expună încă din 1976 în cadrul expoziţiilor personale, dar şi de grup, acasă, dar şi în străinătate, iar din 2004 este participant activ la Taberele de Sculptură din Moldova şi de peste hotare. Primele expoziţii i-au adus şi primele succese: „10 ani de creaţie”(Galeria de Arte „Constantin Brâncuşi”, Chişinău), „Vreme trece, vreme vine” (Ungheni), „Din negura de vremi” (Ambasada României în R.Moldova), „V.Alecsandri în plastica mică”(Biblioteca Naţională) ş.a. Este laureatul Premiului Uniunii Artiştilor Plastici pentru sculptură şi Marele Premiu Eminescu în Artă, al Premiului de excelenţă al Ministerului Culturii din Moldova, conferindu-i-se şi titlul de Cavaler al Ordinului Naţional al României Pentru Merit, în grad de Comandor. În creația sa Ion Zderciuc îmbină clasicul cu modernul, ceea ce îl apropie de linia lui C. Brâncuşi. Reușește să „îmblînzească” marmura, piatra, dar mai ales bronzul, prefăcîndu-le în cele mai inspirate opere de artă.

Sculptura reprezintă una dintre cele mai vechi arte și a marcat, de-a lungul timpului, evolutia umanității, evoluând împreună cu aceasta. Sculptorii sunt artiști ai sufletului. Mulțumim și noi din suflet artiștilor Daniel Dan, Maxim Dumitraș, Alfred Dumitriu, Bogdan Hojbotă, Petre Virgiliu Mogoșanu, Eugen Petri, Ion Zderciuc, cei care, iată, au adus un important aport la patrimoniul municipiului Ploiești, stârnit admiraţia noastră. Felicitări artiștilor, inițiatorilor și organizatorilor!

„Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată – poate în singura realitate valabilă“. (Constantin Brâncuși)

Virgil Rădulescu