În Faptele Apostolilor dumnezeiescul Luca (18 octombrie) a scris laude pentru Sfântul Achila, pentru ca, fiind acesta ucenic si gazda al fericitului Pavel (29 iunie), a fost învatat de acesta dumnezeiestile învataturi. Pentru aceasta si scuipând ratacirea lui Veliar, si facându-se preot si mucenic al patimilor Domnului, a luat de la Dânsul cununa.
S-a născut în Pont (Asia Mică) şi era iudeu de neam. A avut ocupaţia de ţesător de corturi. Sfântul Apostol Pavel l-a botezat şi l-a învrednicit a fi propovăduitor al cuvântului Domnului Hristos. Biserica Mântuitorului l-a numărat în ceata celor 70 de apostoli. Râvna pentru cele sfinte a fost împodobite cu darul arhieriei, ca episcop în Heracleea Pontului. Faptele Apostolilor istorisesc cum a ajuns din Roma la Corint şi cum a cunoscut pe Sfântul Apostol Pavel. Astfel, Acvila venise de curând din Italia, împreună cu soţia sa Priscila, în urma poruncii împăratului Claudiu (41-54) ca toţi iudeii să plece din Roma (Faptele Apostolilor 18, 1-4). Sfântul Pavel a găzduit la cei doi şi a lucrat împreună cu ei corturi. După ce au fost botezaţi de Sfântul Pavel, Acvila şi Priscila au devenit ucenici zeloşi, însoţindu-l pe apostol în Efes. În Epistola către Romani, Sfântul Apostol Pavel trimite salutări ucenicilor săi Acvila şi Priscila: „Îmbrăţişaţi pe Priscila şi Acvila, împreună-lucrători cu mine în Hristos Iisus, care şi-au pus grumazul lor pentru viaţa mea şi cărora nu numai eu le mulţumesc, ci şi toate Bisericile dintre neamuri, şi Biserica din casa lor” (Faptele Apostolilor 16, 3-5). După adormirea împăratului Claudiu iudeii au căpătat libertate şi au avut posibilitatea de a reveni la Roma. Acvila şi Priscila s-au întors şi ei la Roma, dar pentru o scurtă perioadă de timp, deoarece Sfântul Apostol Pavel l-a trimis pe Acvila l-a trimis la Efes să îl ajute pe Timotei la propovăduire. După aceea, l-a pus episcop în cetatea Heracleea din Pont. Apoi, a predicat cuvântul Mântuitorului Hristos în Ahaia, în Asia Mică şi în Pont şi mai ales în Corint, în Efes şi în Heracleea. El a convertit pe păgâni la creştinism, a sfărâmat mulţi idoli şi ridicat multe biserici, hirotonind şi preoţi după trebuinţă. În misiunea sa episcopul Acvila a fost ajutat foarte mult de soţia lui Priscila. Râvna lor pentru cele sfinte n-a fost lipsită de încercări, necazuri, iar în cele din urmă cei doi au suferit moarte martirică în timpul celei dintâi prigoane împotriva creştinilor.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Iust.
Acesta era din Roma, fiind ostas sub Claudiu tribunul. Odata, întorcându-se de la razboiul împotriva barbarilor, a vazut o cruce în chip de cristal, iar din cruce a iesit un glas, care l-a învatat taina dreptei credinte. Pentru aceasta mergând la Roma, si-a împartit averea sa la saraci si se bucura ca a dobândit credinta în Hristos. Dupa ce i s-a descoperit tribunului Claudiu ca sfântul a crezut în Hristos, acela l-a sfatuit ca sa aiba mila de tineretile sale si sa se lepede de credinta în Hristos. Si de vreme ce n-a putut a-l pleca, pentru aceasta l-a trimis cu scrisoare la ighemonul Magnentie, care l-a chinuit în mod cumplit, în timpul carora si-a dat sufletul lui Dumnezeu.
Sinaxar
