85 de ani de la nașterea pictorului Sabin Bălașa

by 24PHARTE on 17/06/2017 add comment

Sabin Bălașa, exponent al ”romantismului cosmic”, așa cum singur s-a definit, s-a născut în localitatea Dobriceni, județul Olt, la 17 iunie 1932.

După terminarea liceului la Craiova s-a înscris la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în clasa pictorilor Alexandru Ciucurencu şi Octav Angheluţă. A călătorit pentru studii adiţionale la Sienna şi Perugia, în Italia, Franţa, Germania şi Statele Unite. Debutul artistic l-a avut cu participarea la Expoziţia Anuală de Stat (1955) în Bucureşti, cu pictura Chiulangiul. Participă şi la Festivalul Internaţional al Tineretului unde primeşte o menţiune.

A organizat mai multe expoziţii personale: Roma (la Galeria II Capitello în 1963), la Cluj (1975), la Bucureşti (1978, 1980, 1992 şi 2001), Cluj Napoca (1980), Stockholm (1982), Kerkera (Grecia, 1985), Moscova şi Tbilisi (1988), Israel (1994). A participat la expoziţii de grup şi oficiale: la Varşovia (1957), Moscova (1958), Paris (1951), Cairo, Alexandria, Damasc (1960-1961), Paris (1961), Praga, Frankfurt, Paris, Torino (1968), Roma, Titograd (1969), Turin, Milano, Varşovia (1970), URSS, Polonia, Cehoslovacia (1972), Berlin, Moscova (1975), Praga, Budapesta, Sofia (1976) şi Bucureşti, şi la cele mai multe expoziţii de stat şi regionale.

A realizat filme de pictură animată: Pasărea, Valul, Fascinaţie, Reîntoarcerea în viitor şi Galaxia. Pentru filmul Pictura a primit premiul „Pelicanul de argint” la Mamaia (1955) şi premiu pentru filmul Valul în 1968. Participă la festivalul Internaţional al filmului de animaţie la Annency şi Oberhausen. În 1969, participă la Festivalul internaţional al filmului de animaţie la Sidney şi Busto Arsizio. A realizat 21 picturi murale (120 mp) la Universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi, două picturi murale la Universitatea din Galaţi, o pictură murală la Hotel „Bucureşti” şi două picturi murale la Bacău la Agricola Internaţional. A scris şi publicat un roman Deşertul albastru (1996) şi unul în 2002. A publicat numeroase articole şi interviuri.

A primit mai multe premii şi distincţii: Premiul revistei „Arta”, Medalia de aur, European Competition, Pescara, Italia. Pelicanul de Argint, Festivalul Internaţional de Filme de Animaţie, Mamaia, România (1966 şi 1968). Premiul I pentru filmul Oda, România (1977). Academico d’Italia con Medaglia d’Oro, Salsomaggiore, Italia (1980). Diploma de maestro di Pittura Honoris Causa, Seminario Internaţionale d-Arte Moderne e Contemporanae, Salomaggiore, Italia (1982), Gold medal, Internaţional parlament USA (1982), Academico delle Nazioni, Salsomaggiore, Italia (1983). Grand Premio delle Nazioni, Salsomaggiore, Italia (1983). Statue of Victory – World Culturerize, Calvatore, Italia (1983). Cavaler al Artelor, Accademia Bedriacense, Calvatore, Italia (1985). Palma d’Oro d’Europa, Academia Europa, Italia (1985). Honorary Doctorate – University Foundation – The Marquis Giuseppe Sciluna, International University Foundation, USA (1988). Bronz Medal Einstein, International Parlament USA (1989).

Pictorul Bălaşa a devenit larg cunoscut şi popular ca un artist complex de o factură renascentistă, dacă se aminteşte activitatea sa de pictor, cinepictor, scenarist, pictor monumentalist, desenator ilustrator de cărţi şi romancier. Este de asemenea un prodigios desenator. El are o viziune artistică fabuloasă şi fantastică asupra cosmosului şi a cataclismelor posibile dominate de ideea renaşterii unei lumi mai bune. Evadarea din concret are loc prin crearea unui nou spaţiu, un spaţiu deschis spre infinit. Artistul atrage privitorul, prin iluzia realului posibil, în plonjonul său spiritual şi imaginar, în marele necunoscut, care este universul şi viitorul. Pentru el, tabloul este locul conflictelor şi confluenţelor dintre forme şi forţe, forma fiind o entitate vizibilă statică construită din ansamblul detaliilor, iar forţa este o entitate intelectuală dinamică, subiectivă şi invizibilă. El ignoră şi refuză spaţiul închis, interiorul a patru pereţi, care îţi dau sentimentul singurătăţii şi al claustrării. Un asemenea spaţiu îi provoacă sentimentul anihilării libertăţii de gândire şi de creaţie. Spărgând şi înlăturând zidurile, el pare a se situa suspendat în Univers, de unde vede omul şi existenţa sa.

Cercul în care evoluează arta sa este unul hermeneutic al interpretărilor semnelor existenţei umane aflate într-o continuă reconciliere a conflictelor spiritului, fanteziei, absurdului şi descrierii plastice. În pictura sa, omul devine imaginea unei conştiinţe sociale, care se opune haosului şi doreşte reorganizarea Universului. Aparent, picturile sale conţin un paradox. Pe deoparte, imaginile sale sunt clare, uşor lizibile, având un desen realist care excelează prin perfecţia sa şi care contribuie intens la expresivitatea compoziţiei sau a portretului, în compoziţii judicios elaborate, pe de altă parte, imaginea, în ansamblul ei, este o metaforă, un simbol, o imagine fantastică, ireală sau plină de poezie, feerică, ce reuşeşte să aducă trecutul şi legendele în prezent, sau să afirme fantezia sa prodigioasă şi suculentă în prospectarea viitorului.

Pictorul este un vizionar, care îmbină viziunea fantastică a cosmosului şi universului cu realitatea prezentului şi cu detalii realiste. El are o artă comună cu suprarealismul, cu diferenţa că îşi imaginează şi elaborează compoziţiile. În picturile sale culoarea preferată şi dominantă este albastrul, asemănătoare celui de la Voroneţ, ceea ce face să ne gândim şi la asocierea cu semnificaţia cerului albastru al lui Jupiter, simbol al luminii şi meditaţiei. Ca şi în picturi, ideea filmelor este o metamorfoză a ideilor, fabulosului şi mişcării. În esenţă, activitatea artistică, complexă şi diversă a sa, dar unitară în principiile artistice este o îmbinare a realismului cu spiritul umanist, o artă etică şi socială, pe deplin vizionară, care se înscrie în avangarda artistică modernă, contemporană.

Realizări: Picturi, desene şi ilustraţii de cărţi. Filme: Pasărea Phoenix, Valul, Fascinaţie, Reîntoarcerea în viitor, Oraşul, Galaxia, Oda şi Picătura. Picturi murale: 21 de picturi din legendele Moldovei la Universitatea „A.I. Cuza” din Iaşi; două picturi murale la Universitatea din Galaţi; o pictură murală la Hotel „Bucureşti”; două picturi murale la Bacău la Agricola Internaţional. Romane: Deşertul albastru, 1996; numeroase articole şi interviuri. Picturi esenţiale (selecţii): Legenda meşterului Manole, Mioriţa, Protest împotriva războiului, Tinereţe, Eminescu, Legenda Dochia, Veghe Eternă, Amintirea oceanului, Spaţiul albastru, Teleportare, Balul Fantomelor şi Atlanta. Numeroase portrete şi ilustraţii.

Moare la 1 aprilie 2008, Bucureşti

Leave a Response Anulează răspunsul

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.