După 25 de ani
Interviu cu pugilistul Adrian Diaconu
Ion ”Nini” Moroiță, antrenorul și, într-un fel, tutorele lui Adrian Diaconu, ploieșteanul medaliat cu bronz la recentele Campionate Mondiale de Box de la Budapesta, își caracterizează elevul din punct de vedere moral și profesional. ”Adrian? Un băiat care te obligă să-l prețuiești din ce în ce mai mult. Pe măsură ce crește, devine mai <rezultativ>, căpătând tot mai multă încredere în sine. Este un pugilist al loviturilor izolate, dar foarte precise. Îi admir inteligența, simțul strategic. La <mondiale>, Adrian al meu a boxat foarte bine și s-a adaptat foarte bine tactic și s-a adaptat foarte ușor manierei de a boxa cu aparatul”.
Astfel caracterizatul (care obținuse și titlul de cel mai bun sportiv prahovean în 1997, alături de gimnasta Corina Ungureanu – n.r.) a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate, cu doar o zi înainte de Anul Nou 1998.
Îndrăgostit
Reporter: Bună, Adrian! ”La Mulți Ani!”, prietene! Îndrăgostit?
Adrian Diaconu: ”La Mulți Ani!”, vă spun din toată inima! Da, îndrăgostit, desigur!
R.: Cum ai petrecut de Crăciun?
A.D.: Am fost la părinții logodnicei mele. Că tot mă întrebați de dragoste! Apoi, prin Parcul de Distracții din centru.
R.: Pentru ce distracții ai optat acolo?
A.D.: Felurite. Apoi, acasă.
R.: Ieri, când ți-am telefonat, unde erai?
A.D.: La tata.
R.: Mă bucur că n-ai omis pe nici unul dintre cei dragi. Când vei pleca la lot?
A.D.: În data de 4 ianuarie, direct la Complexul Sportiv ”Național” din Capitală. După controlul medical, ne vom duce la Secu, lângă Reșița, unde vom ”sta” cam o lună.
R.: Și-apoi?
A.D.: ”Acăsică”, pentru două-trei zile. Apoi, iar…
”Gândurile legate de Rusia nu pot fi decât sumbre”
R: Ce obiective ți-ai fixat pentru 1998?
A.D.: Îmi propun să obțin calificarea pentru turneul final al Campionatelor Europene de la Moscova și – odată calificat – să cuceresc o medalie acolo! Încerc să ”trec” de ”bronzurile” astea! Doresc să le ”prelucrez”, cu speranța de a obține un metal mai strălucitor. Sper ca proiectul ”alchimic” să-mi reușească. Deși Rusia e cam ”cenușie” acum! Gândurile legate de Rusia nu pot fi decât sumbre.
R.: Nu gândești deloc rău. Dacă-ți iese bine treaba, să ne dai și nouă rețeta!
A.D.: Promit.
Viața e frumoasă
R.: Vei împlini 20 de ani. Ah, tinerețe! Cum ți se înfățișează viața la această vârstă?
A.D.: Frumoasă.
R: Și… viitorul?
A,D.: Viitorul trebuie să fie construit permanent.
R.: Ce-ți mai face mașina aceea? Mă refer la Fordul Sierra, cel în care ar fi urmat să ne plimbăm toți redactorii sportivi prahoveni?
A.D.: Nițel rănită!
R.: Am auzit – Doamne ferește! – că ai avut un accident!
A.D.: Mi-a lovit-o un prost. Șofer profesionist, pe deasupra.
R.: Bine, nu insistăm. N-o vinzi?
A,D.: Nu, cel puțin deocamdată.
R.: Ce vei face de Revelion?
A.D.: Voi petrece, probabil la Ploiești, cu rudele și prietenii.
Și-a făcut norocul cu… mănușa lui
R.: Consideri că ai avut, până acum, noroc în viață?
A.D.: Da. Dar o bună parte din noroc mi se datorează. Mi l-am făcut cu mâna mea…
R.: … sau cu mănușa!
A.D.: E bine spus și așa.
R.: Cum stai cu greutatea, după pauza asta?
A,D.: Am luat vreo trei kilograme peste categorie! Dar nu-mi fac probleme, deoarece este firesc să se întâmple așa. Nu este o situație îngrijorătoare.
R.: Care îți sunt adversarii cei mai periculoși?
A.D.: Despre adversari? Greu de spus care este mai tare, mai ales că toți vor veni la ”europene” după calificări. Mă aștept la unele surprize.
R.: Cu banii cum stai?
A.D.: Aștept din partea conducerii clubului și a SC ”UPETROM–1 MAI” să mă răsplătească pe măsura meritelor pe care le-am avut. Până în prezent, n-am primit absolut nimic!!!
R: Jenant. În rest?
A.D.: Totul în regulă.
R.: Un An Nou Fericit, tinere medaliat!
A.D.: Și dvs., stimată redacție!
P.S.: Ce a urmat? Tânărul de 19 ani la momentul acestui interviu a avut ulterior o evoluție spectaculoasă, încununată cu titlul mondial profesionist.
Interviu realizat de Leonida Corneliu CHIFU
