Nu. Aceasta este înşelare păgânească. Puterea făcătoare de minuni a acestor obiecte o atribuim Dumnezeului Celui Viu şi sfinţilor Săi vii, şi nicidecum vreunui obiect mort.
Din Sfânta Scriptură aflăm că Dumnezeu Cel Atotputernic a săvârşit uneori minuni şi prin cei adormiti, prin lucruri neînsufleţite, de pildă:
Prin toiagul lui Moise (Ieşire IV, 2);
Prin şarpele de aramă (Numere XXI, 9);
Prin osemintele lui Elisei (II Împăraţii XIII, 21);
Prin veşmântul lui Hristos (Matei IX, 20);
Prin tina şi scăldătoarea Siloamului (Ioan IX, 7);
Prin umbra Sfântului Apostol Petru (Fapte V, 15);
Prin ştergarele şi şorţurile Sfântului Apostol Pavel (Fapte XIX, 12).
De aceea nu încape îndoială că Domnul Dumnezeu a săvârşit si savarseste minuni şi prin Sfânta Cruce, sfintele icoane şi sfintele moaşte.
Trebuie să primim aceste minuni ca pe milostivire dumnezeiască faţă de oamenii neputincioşi şi împovăraţi; ca pe o mărturie a lui Dumnezeu că El este prezent pretutindeni, Dumnezeu Cel Viu, care toate le vede şi faptele noastre; de asemenea şi minunile sunt mustrare de la Dumnezeu, încât cu cât le vedem mai des cu atât mai mult să credem mai tare în El, cu dragoste şi frică, şi cu atât mai mult să ne călăuzim viaţa morală după poruncile Sale.
Altfel, există pericolul ca şi noi să fim osândiţi, la fel cu acei evrei, înaintea cărora Iisus „deşi a făcut atâtea minuni, ei tot nu credeau în El” (Ioan XII, 37). De aceea Domnul a spus: „De nu aş fi făcut între ei lucruri pe care nimeni altul nu le-a făcut, păcat nu ar avea; dar cum M-au văzut şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu” (Ioan XV, 24).
(Cătălin Rusu)
