Mă gândesc că, poate, acum 2 ani nu ați avut chef sau timp să citiți pledoaria care urmează! Astăzi, cu ploaia asta, poate rumegați altfel subiectul, poate percepeți adevărul la adevărata lui intensitate! Vă urez lectură plăcută!
Deci:
Situația echipei de fotbal Steaua București a fost influențată de mai mulți factori. Să nu uităm cum s-a ajuns aici! Ce contribuție a avut Armata de-a lungul istoriei?
Din punct de vedere economic, Clubul Sportiv al Armatei Steaua București înregistra în 1998 datorii foarte mari, marea majoritate fiind generate de secția de fotbal. Situație inexplicabilă, deoarece echipa de fotbal adusese venituri de milioane de dolari din transferuri și participări în grupele competițiilor europene. Singura ipoteză privind dispariția acestor bani este legată de suspiciuni de deturnare a unei importante părți de către conducători ai CSA, în complicitate cu alte persoane, inclusiv generali și politicieni. Dar nimeni nu a anchetat aceste presupuse fapte, care s-au și prescris de atunci.
Perspectiva era agravată și de criza economică majoră în care era România. Pentru Ministerul Apărării Naționale nu mai era asigurat un buget generos din care să primească suficiente fonduri și CSA Steaua București. Prioritățile deveniseră altele și erau circumscrise obiectivului național de obținere a admiterii în NATO. Din cauza lipsei de lichidități, CSA Steaua București a apelat la finanțatori și sponsori, care au cerut, în mod firesc, garanții, în special dezlegări în alb pentru jucătorii de valoare vandabili pe piața externă a transferurilor. Așa a ajuns CSA în stare de insolvență (nedeclarată, că încă nu era lege, dar reală) și aproape de faliment.
În primele luni ale anului 1998 a apărut subiectul obligației de renunțare de către CSA Steaua București la secția de fotbal ca urmare a NOTIFICĂRII PRIMITE DE LA UEFA, conform căreia în competițiile circumscrise acesteia nu pot să participe echipe departamentale legate direct de organele statului. În contextul respectiv, decizia de privatizare a secției de fotbal a fost indicată de către Cristian Gațu, comandantul din acea perioadă al CSA Steaua București și a aparținut ministrului apărării Constantin Dudu Ionescu (12.02.1998 – 16.04.1998). Forma vizată a fost divizarea secției de fotbal de clubul sportiv al armatei și constituirea unui asociații non – profit de drept privat, căreia să i se cesioneze activitatea fotbalistică și locul în Divizia A. Aceste demersuri au fost continuate și în mandatul ministrului apărării Victor Babiuc (17.04.1998 / 13.03.2000), conducând la înființarea, la data de 08.07.1998, a Asociației ”Fotbal Club Steaua București”, fără scop patrimonial, în baza legii nr. 21/1924, prin Sentința civilă nr. 186 a Tribunalului București, Secția a IV-a civilă.
În statutul aprobat în instanță, se prevede că asociația ”continuă activitatea sportivă de performanță a Secției de fotbal a Clubului Sportiv al Armatei ”Steaua București” și PREIA ÎN ÎNTREGIME tradițiile glorioase ale acesteia”.
În dosarul de înființare al asociației nr. 431/PJ/1998 de la Tribunalul București se regăsește adresa M 4123/04.07.1998 prin care Ministerul Apărării Naționale avizează favorabil dobândirea personalității juridice de către Asociația ”Fotbal Club Steaua București”, ceea ce înseamnă că a fost de acord cu conținutul statutului acesteia.
Practic, Ministerul Apărării Naționale nu a mai avut interes și soluții pentru a patrona în continuare activitatea echipei de fotbal și a privatizat-o. Instituțional, ministerul și UM 02301 nu au mai avut nicio o legătură cu asociația constituită, nefiind membri ai acesteia.
Ulterior, o serie de generali, foste glorii și alte persoane au devenit membri ai asociației cu speranța că vor avea și ei ceva de cîștigat de la echipa de fotbal. Așa a apărut Gigi Becali, care și-a asigurat majoritatea în asociație, a profitat de noile legi apărute în acea perioadă și a transformat LEGAL asociația fără scop patrimonial în societate comercială. Vă este clar?
Florin Gongu
