În 1963, muzicianul Paul Constantinescu compune „Simfonia ploieșteană”, astfel că Ploieștiul devine singurul oraş din România care are propria simfonie. Întrebat de ce a compus o simfonie dedicată orașului natal, Paul Constantinescu a răspuns: „Când urbea mea natală mă primeşte cu braţele deschise şi taie viţelul cel gras, cum pot eu să-i răspund? Cu slabele mele puteri, prin ceea îmi este mai la îndemână, prin muzică!”.
Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963, București) a fost un compozitor român de origine evreiască, membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” din București.Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și față de literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare față de folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind sași apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.
Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală). Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).
A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București. Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București. A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune. A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea română.
Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.
Muzică de teatru:
1935 – O Noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte
1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic
1955 – Pană Lesnea Rusalim
Muzică simfonică:
1930-1936 – Suita românească
1937 – Simfonieta
1944 – Simfonia a I-a
1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII pentru violoncel și orchestră
1952 – Concert pentru pian și orchestră
1955 – Concertul pentru orchestra de coarde
1957 – Concert pentru vioară și orchestră
1960 – Concert pentru harpă și orchestră
1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
1963 – Simfonia ploieșteană
Muzică vocal-simfonică:
1936 – Ryga Crypto și Lapona Enigel
1943 – Patimile și Învierea Domnului, oratorio bizantin de Paști
1947 – Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun
Muzică de cameră:
1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
1947 – Concert pentru cvartet de coarde
1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian
Muzică pentru pian:
1951 – Trei piese pentru pian
1957 – Toco-Toccatina
Muzică corală:
1952 – Miorița, poem coral
4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu:
Freamăt de codru
La Mijloc de codru des
Peste vârfuri
Stele-n cer
Muzică vocală:
numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coșbuc, Goga, Șt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.
Muzică de film:
1952 – O noapte furtunoasă
1956 – Moara cu noroc
O scrisoare pierdută
Anual, se organizează la Ploiești concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu”, pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.
În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat post-mortem, titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.
Muzeul Memorial „Paul Constantinescu” este un muzeu județean din Ploiești, amplasat în Str. Nicolae Bălcescu nr. 15. Înființarea acestui important așezământ de cultură muzicală, se datorează, în primul rând, cumnatei compozitorului, ing. chimist Eleonora Constantinescu, care, în vara anului 1993, a donat statului, respectiv Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, clădirea în care a locuit și un patrimoniu valoros cuprinzând un bogat fond de carte, piese de mobilier și documente despre viața și opera compozitorului, care a trăit o parte a vieții în acest edificiu. După cum se știe, compozitorul Paul Constantinescu este unul din fii de onoare ai municipiului Ploiești, care a văzut lumina zilei în această urbe, în dimineața zilei de 30 iunie 1909, dintr-o familie de intelectuali. Creația muzicala a lui Paul Constantinescu cuprinde un număr semnificativ de opusuri în domeniu simfonic, vocal – simfonic, muzică pentru teatru, film, muzică corală, muzică de cameră pentru voce și pian, care prin excepționala sa valoare, face parte din patrimonial artistic național.
Muzeul memorial ce-i poartă numele, prezintă în spațiul expozițional permanent, o seamă de documente inedite despre viața și activitatea ilustrului muzician, grupate în cele șapte secțiuni: muzică simfonică, muzică de operă, muzică vocal – simfonică, muzică de cameră, corală, pentru voce și pian și muzică de film. Publicul vizitator poate cunoaște direct, o seamă din partiturile manuscris sau tipărite din opera compozitorului, programe și afișe de concert care aduc în prim plan, prezența creației sale în viața muzicală în țară și peste hotare. In vitrine sunt prezentate printre alte piese de rezistență, “Simfonia Ploieșteană”- lucrare de excepție dăruită de compozitor orașului său natal în anul 1961, cele două capodopere vocal simfonice “Oratoriul Bizantin de Crăciun” și “Oratoriul Bizantin de Paști”, Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, ultima creație din prestigioasa sa opera muzicala. In penultimele săli sunt expuse, în premieră absolută pentru publicul ploieștean și nu numai, o seama de lucrări de reală valoare artistică semnate de ilustrul compozitor în domeniul desenului și caricaturii, piese de mobilier din patrimoniul familiei muzicianului documente inedite privind prodigioasa activitate didactică, timp de aproape trei decenii, în învățământul muzical universitar și prezența sa în concertul culturii muzicale universale. Ultima sală, reconstituie într-o admirabilă ambianță de epocă, cabinetul de lucru al strălucitului muzician.
Printre exponatele de o importanță covârșitoare, se afla o excepțională piesă de patrimoniu – cel mai vechi pian din sud-estul Europei și printre primele din Europa Centrala, construit de firma F. Kaeferlie din Stutgart. Pianul a aparținut vestitei familii Barcănescu, domiciliată în satul Bărcănești din jud. Prahova. După 1850, acest pian a intrat in posesia mai multor familii din localitate, de unde acum aproape patru decenii, a fost achiziționat de regretatul profesor emerit Nicolae Simache, directorul muzeului. În anul 2001, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Prahova și al conducerii Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, la clădirea muzeului – monument istoric, s-au realizat lucrări de reparații interioare și exterioare, iar zona sa de protecție a fost special amenajata. Cu acest prilej, în ziua de 20 decembrie 2001- zi în care se împlineau 38 de ani de la trecerea în eternitate a ilustrului muzician, s-a dezvelit un bust monumental în bronz, operă a sculptorului George Dumitru, membru U.A.P. din România. Pentru punerea în valoare a operei nemuritorului compozitor, muzeul organizează anual între 30 si 40 de manifestări muzicale cu participarea elevilor de la Liceul de Artă Ploiești, studenți și cadre didactice de la Universitatea de Muzică București și Concursul Național de Interpretare și Creație Muzicală ce poartă numele acestui muzician de geniu, pentru elevii și studenții care studiază pianul, vioara, canto clasic și compoziție muzicală în liceele și facultățile de muzică din România și din Republica Moldova.
