close
Cenaclul I.L. CaragialeCronicăPromovate

Cronică literară, 25.03.2019, Cenaclul literar I. L. Caragiale, Ploieşti

Primăvara „nichitiană” ne oferă prilejul de a-l omagia pe marele poet ploieştean cum se cuvine.

Şedinţa acestei după-amieze, cu miros de poezie coaptă în cuptor de suflet prahovean, începe cu rubrica „Revista Presei” prezentată, ca de obicei, de preşedintele Ion Fintiş. Articolele din presa naţională: „România literară” nr. 12, nr. 13, „Tribuna” şi „Cafeneaua literară” pun în evidenţă informaţia ca măsură a acceptării unui anumit nivel literar.

„Nu te amăgi că poezia estetică se face din nimic” afirmă Virgil Diaconu, care adaugă în structura sa, şi alte două tipuri de poezie: generaţionistă şi subiectivă. „Nu te feri de folosirea metaforelor şi parababolelor care se constituie ca mesaj poetic”. Caty Enache completează conceptul de limbaj poetic, prin modul personal prin care poetul se exprimă, iar folosirea unui spectru larg de metafore şi expresii necesită un bagaj vast de cunoştinţe din partea autorului.

Petru Dumitriu, un prozator important care a publicat în Franţa foarte mult, se remarcă prin faptul că potenţează în scrierile sale rolul şi influenţa emigrantului în procesul de dezvoltare a unei naţii sau regiuni, ne relatează Ion Fintiş. „Tribuna, care apare într-un format extraordinar, numai în foaie velină, este o revistă a eseurilor.”

Meditaţia asupra sufletelor în varianta egipteană, ne este oferită de nimeni alta decât Graţiela Avram, care de altfel, domină acest teritoriu, de neînţeles pentru alţii. Sufletul are patru forme (componente): 1. Ba – sufletul propriu-zis, reprezentat printr-un cocor cu cap de om; 2. Ka – este legat de trup (de aici grija pentru procesul de îmbălsămare) şi rămâne în mormânt; 3. Ran – reprezintă numele omului care trebuia păstrat cât mai mult timp în amintirea generaţiilor următoare; 4. Akn – inima persoanei cântărită cu balanţa. Sufletele egiptenilor. Dacă sufletul cântărea mai mult decât pana lui Anubis, decedatul nu mergea în rai. Sufletul cântăreşte în jur de 2 grame, conform măsurătorilor făcute de către egipteni chiar de acum 4 000 de ani. Membrii cenaclului participă fervent la discuţiile animate pe baza asemănărilor dintre credinţa ortodoxă cu obiceiurile egiptene (prezenţa strigoilor, a unor sfinţi compatibili cu unii zei egipteni etc).

Rubrica „Dorul de Nichita” aduce în prim plan creaţiile cenacliştilor Maria Bem: „ Nichita nu moare”, Caty Enache: „Nichita” şi Mihai Ioachimescu: „L-am visat pe Nichita”.

Profesorul şi istoricul Traian Lazăr ne prezintă studiul: „Nichita Stănescu şi feţele modernităţii”. Nichita Stănescu, ca şi alţi poeţi a dorit să modernizeze permanent conţinutul poziei, schimbând forme, teme şi motive. Aprofundând tema iubirii el va excela prin limbaj şi se va individualiza prin elementele şi licenţele poetice, dezvoltate ulterior în mariera lui originală.

„Individualizarea lui Nichita Stănescu s-a manifestat, în principal, printr-o nouă atitudine în și față de procesul de creație. O atitudine liberă față de forma poeziei, față de temele poeziei și față de limbajul folosit în poezie.”
Nicu Drăgulin încheie această seară de Mărţişor, o seară completată cu una din impresionantele sale recitări din registrul literar al poetului ploieştean.

Dacă există o cunoaştere a creativităţii, atunci în mod sigur există şi un mod de a reconstrui ceva existent deja, într-un alt sens, într-o altă dimensiune. Ordonarea funcţiei cognitive pe baza unor principii funcţionale în orice domeniu, în cazul de faţă, domeniul artistic, al poeziei, este, din punctul meu de vedere esenţa conştientizării actului de creaţie „nichitian”.

Ramona Muller

Tags : 25.03.2019Cenaclul „I.L. Caragiale” Ploiești

Leave a Response

Politică comentarii: Site-ul acesta a fost creat pentru a susține și a încuraja dezbaterea și schimbul de opinii și argumente. Încurajăm și apreciem opinii contrare celor exprimate în articolele publicate pe acest site, însă atâta timp cât afirmațiile se fac pe un ton respectuos, mai ales când sunt adresate autorului sau unui alt comentator.